Puterea se mută online! Fiica lui Putin bagă bani în aplicația care va înlocui Zoom în Rusia

Fundația pentru Investiții Tehnologice (FTI), controlată de Katerina Tihonova – fiica președintelui rus Vladimir Putin – împreună cu Natalia Popova, vicepreședintă a organizației „Innopraktika”, a achiziționat 1% din compania rusească IVA Technologies, cunoscută pentru dezvoltarea alternativelor locale la platformele occidentale precum Microsoft Teams și Zoom.

Valoarea tranzacției nu a fost dezvăluită, potrivit frankmedia.ru, însă parteneriatul este considerat strategic. IVA a atras atenția publicului în luna mai, când directorul său general, Stanislav Iodkovski, i-a cerut președintelui Putin „să limiteze accesul” companiilor străine precum Zoom și Microsoft, care „nu au plecat complet de pe piața rusă”. Replica liderului de la Kremlin a fost tranșantă: companiile occidentale trebuie „strivite”, iar cetățenii ruși – „dezvățați” de utilizarea acestora.

IVA Technologies dezvoltă platforma IVA MCU/Connect, destinată utilizării în videoconferințe, comunicare corporativă și muncă la distanță – o alternativă rusească la Microsoft Teams. Deși funcțională, aplicația este criticată pentru anumite „caracteristici enervante”, potrivit utilizatorilor.

În paralel, autoritățile ruse promovează o altă aplicație de mesagerie internă numită „Max”, care ar urma să devină principalul canal oficial de comunicare informală în instituțiile publice. Investiția FTI consolidează eforturile Kremlinului de a crea o infrastructură digitală națională, independentă de platformele occidentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ecaterina #bani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.