Puterea se mută online! Fiica lui Putin bagă bani în aplicația care va înlocui Zoom în Rusia

22 Iul. 2025, 14:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2025, 14:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fundația pentru Investiții Tehnologice (FTI), controlată de Katerina Tihonova – fiica președintelui rus Vladimir Putin – împreună cu Natalia Popova, vicepreședintă a organizației „Innopraktika”, a achiziționat 1% din compania rusească IVA Technologies, cunoscută pentru dezvoltarea alternativelor locale la platformele occidentale precum Microsoft Teams și Zoom.

Valoarea tranzacției nu a fost dezvăluită, potrivit frankmedia.ru, însă parteneriatul este considerat strategic. IVA a atras atenția publicului în luna mai, când directorul său general, Stanislav Iodkovski, i-a cerut președintelui Putin „să limiteze accesul” companiilor străine precum Zoom și Microsoft, care „nu au plecat complet de pe piața rusă”. Replica liderului de la Kremlin a fost tranșantă: companiile occidentale trebuie „strivite”, iar cetățenii ruși – „dezvățați” de utilizarea acestora.

IVA Technologies dezvoltă platforma IVA MCU/Connect, destinată utilizării în videoconferințe, comunicare corporativă și muncă la distanță – o alternativă rusească la Microsoft Teams. Deși funcțională, aplicația este criticată pentru anumite „caracteristici enervante”, potrivit utilizatorilor.

În paralel, autoritățile ruse promovează o altă aplicație de mesagerie internă numită „Max”, care ar urma să devină principalul canal oficial de comunicare informală în instituțiile publice. Investiția FTI consolidează eforturile Kremlinului de a crea o infrastructură digitală națională, independentă de platformele occidentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.