Puterea se mută online! Fiica lui Putin bagă bani în aplicația care va înlocui Zoom în Rusia

22 Iul. 2025, 14:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2025, 14:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fundația pentru Investiții Tehnologice (FTI), controlată de Katerina Tihonova – fiica președintelui rus Vladimir Putin – împreună cu Natalia Popova, vicepreședintă a organizației „Innopraktika”, a achiziționat 1% din compania rusească IVA Technologies, cunoscută pentru dezvoltarea alternativelor locale la platformele occidentale precum Microsoft Teams și Zoom.

Valoarea tranzacției nu a fost dezvăluită, potrivit frankmedia.ru, însă parteneriatul este considerat strategic. IVA a atras atenția publicului în luna mai, când directorul său general, Stanislav Iodkovski, i-a cerut președintelui Putin „să limiteze accesul” companiilor străine precum Zoom și Microsoft, care „nu au plecat complet de pe piața rusă”. Replica liderului de la Kremlin a fost tranșantă: companiile occidentale trebuie „strivite”, iar cetățenii ruși – „dezvățați” de utilizarea acestora.

IVA Technologies dezvoltă platforma IVA MCU/Connect, destinată utilizării în videoconferințe, comunicare corporativă și muncă la distanță – o alternativă rusească la Microsoft Teams. Deși funcțională, aplicația este criticată pentru anumite „caracteristici enervante”, potrivit utilizatorilor.

În paralel, autoritățile ruse promovează o altă aplicație de mesagerie internă numită „Max”, care ar urma să devină principalul canal oficial de comunicare informală în instituțiile publice. Investiția FTI consolidează eforturile Kremlinului de a crea o infrastructură digitală națională, independentă de platformele occidentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.