„Moldova care ne unește”: Constituția Moldovei este „omagiată” pe 29 iulie

Constituția este legea fundamentală a Republicii Moldova. Documentul a fost adoptat pe 29 iulie 1994 și a intrat în vigoare pe 27 august 1994.

Constituția este alcătuită dintr-un Preambul și 143 de articole, împărțite în titluri, care acoperă toate aspectele fundamentale ale organizării statului. Printre principalele prevederi se numără: forma de guvernământ, suveranitatea și independența, limba oficială.

La fel, sunt indicate prevederi privind drepturile și libertățile fundamentale, puterea de stat sau autonomia teritorială.
Viitorul țării este fiecare dintre noi. Orice pas mic înseamnă o schimbare mare, iar alegerile pe care le facem azi vor influența viața urmașilor urmașilor noștri. În aspirația că fiecare cetățean va ajunge cât mai sus și ne va duce faima în lume, Grupul Media Realitatea desfășoară campania „Moldova care ne unește” și relatează povești ale oamenilor care au reușit să scrie istorie și să ne facă mândri, opinii ale cetățenilor pe care îi întâlnim în stradă, informații despre actualitatea socio-politică și materiale despre simbolurile pe care moldovenii le poartă cu ei, în suflet sau în bagaje, de la Lisabona până la New York.

#legea supremă #Moldova care ne unește #Grupul Media Realitatea #constitutie #campanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova aduce o prezență mai stabilă și mai ridicată la urne, însă acest lucru se datorează în principal electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit acestuia, la alegerile prezidențiale din 2024 au votat în total 54,4% dintre alegători în primul tur și 59,1% în turul doi. Prezența a fost mai ridicată pe malul drept al Nistrului (68,2% și respectiv 70,2%) și foarte redusă în stânga Nistrului (8,8% și 14,3%). Diaspora a avut o participare mai modestă, dar în creștere: 25,2% în primul tur și 34,5% în turul doi. În Chișinău, prezența a fost de 66% și respectiv 69,3%.

La capitolul vârstă, diferențele sunt semnificative. Tinerii între 18 și 25 de ani au participat la vot în proporție de 41,3% în primul tur și 46,2% în al doilea, cifre sub media națională. În schimb, persoanele de peste 65 de ani au avut o prezență covârșitoare: 79,7% și 83,5% la cele două tururi. „Cei mai activi alegători sunt cei între 66 și 75 de ani – nouă din zece au mers la vot la alegerile prezidențiale”, a subliniat Ioniță.

Expertul remarcă faptul că în țară și în stânga Nistrului diferența între participarea tinerilor și a vârstnicilor este uriașă, pe când în diasporă aproape că dispare – toate categoriile de vârstă votează la nivel similar. La Chișinău însă, unde locuiește cea mai mare parte a tinerilor, prezența acestora este surprinzător de scăzută.

„Nemobilizarea tinerilor poate crea probleme pentru partidele care sunt percepute drept reprezentanți ai acestei generații, dar care în ziua votării rămân fără susținători activi la urne”, a avertizat Veaceslav Ioniță.