Explozie de prețuri în România: inflația a urcat la 7,8% în iulie, de la 5,7% în iunie

Rata anuală a inflației în România a urcat puternic la 7,8% în iulie 2025, comparativ cu 5,7% în luna precedentă, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Față de iunie, prețurile generale au crescut cu aproape 2,7%, ceea ce specialiștii consideră o accelerare semnificativă.

Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la mărfurile nealimentare, cu un avans de aproximativ 5% într-o singură lună, în timp ce serviciile au crescut cu circa 1%.

Comparativ cu iulie 2024, cele mai mari creșteri de prețuri au fost: fructe și conserve din fructe: +27,92%, legume și conserve de legume: +11,03%, ulei, slănină, grăsimi: +9,59%, energie electrică, gaze și încălzire centrală: +34,44%, tutun și țigări: +5,82%, apă, canal, salubritate: +10,87% și îngrijire medicală: +10,59%.

Potrivit rapoartelor instituțiilor financiare, în trimestrul III 2025 inflația ar putea urca spre 8%, iar în scenariul pesimist ar putea atinge chiar 10% până la finalul anului.

Banca Națională a României avertizează că expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energie, împreună cu creșterea TVA și a accizelor, vor alimenta presiunile inflaționiste. În condiții normale, stabilitatea prețurilor este considerată atinsă la o inflație anuală de aproximativ 2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #preturi #scumpiri #inflație #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a explicat într-o postare pe Facebook ce presupune moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar, instituit recent de Guvern, subliniind că această măsură nu este una nouă și nu interzice angajările, ci impune reguli suplimentare de justificare și coordonare.

Potrivit ministrului, primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar a fost introdus în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării, de către ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu. Ulterior, această practică a fost menținută și extinsă, inclusiv în perioada în care Chicu a deținut funcția de prim-ministru, devenind o măsură aplicată anual și cunoscută de conducătorii instituțiilor publice.

Andrian Gavriliță a precizat că moratoriul nu blochează angajările peste nivelul lunii noiembrie a anului precedent, ci obligă instituțiile să prezinte o argumentare solidă a necesității și să obțină o coordonare suplimentară a deciziilor. „În marea majoritate a cazurilor, instituțiile publice nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante existente”, a menționat ministrul.

Referindu-se la îngrijorările exprimate de autoritățile locale, Gavriliță a clarificat că pentru primării și alte instituții publice autonome, moratoriul are caracter de recomandare, fără a împiedica activitatea administrațiilor locale. „Această normă nu încurcă niciun primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit oficialului, scopul măsurii este menținerea disciplinei bugetare și o gestionare mai eficientă a resurselor umane în sectorul public.