Respect Moldova a depus la CEC documentele pentru înregistrarea în cursa electorală. Lista primilor 25 de candidați

Partidul „Mișcarea Respect Moldova” a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) documentele necesare pentru înregistrarea în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Dosarul include lista a 101 candidați pentru funcția de deputat și semnăturile prin care fiecare și-a exprimat consimțământul de a participa la scrutinul din toamnă.

CEC urmează să examineze documentele și, conform procedurilor, să decidă în termen de șapte zile asupra înregistrării Partidului „Respect Moldova” în competiția electorală.

Totodată, Consiliul Politic Național al Partidului „Mișcarea Respect Moldova” a aprobat în unanimitate lista celor 101 candidați pentru funcția de deputat la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

”Sunt mândru să prezint o echipă de profesioniști, dedicați și hotărâți să aducă schimbarea în bine de care țara noastră are nevoie. Pe lista Partidului „Mișcarea Respect Moldova” sunt specialiști din domenii precum economie, juridic, finanțe, energie, administrație publică centrală și locală, sănătate, educație, turism, mediu și altele. Fiecare candidat a fost selectat în funcție de competență, experiență și devotament față de binele comun”, a declarat președintele formațiunii, Marian Lupu.

Lista primilor 25 de candidați pentru funcția de deputat pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie:

1. Marian Lupu, președintele Partidului „Mișcarea Respect Moldova”, fost deputat, ex-președinte al Parlamentului, fost președinte interimar al Republicii Moldova, ex-președinte al Curții de Conturi, fost ministru al Economiei;
2. Victor Micu, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost judecător și ex-președinte al CSM;
3. Eugeniu Nichiforciuc, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost deputat;
4. Lilia Pogolșa, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost ministru al Educației, Culturii și Cercetării;
5. Radu Burduja, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost secretar general de stat al Ministerului Apărării;
6. Iulia Costin, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, ex-secretar general de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii;
7. Veaceslav Manolachi, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost rector al Universității de Stat de Educație Fizică și Sport;
8. Ion Dascăl, președinte al Organizației teritoriale Drochia a Partidului „Respect Moldova”, fost președinte al raionului Drochia;
9. Liliana Buzilă, președinta Organizației Naționale de Femei a Partidului „Respect Moldova”, președinta Consiliului de Administrare al Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM);
10. Valentina Țapeș, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost ministru al Mediului;
11. Veaceslav Burlac, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost președinte al raionului Criuleni și președinte al Uniunii Consiliilor Raionale din Moldova;
12. Nicolae Cicariov, secretar general al Partidului „Respect Moldova”, fost șef al Inspectoratului de Poliție Botanica al Chișinăului;
13. Victor Său, președintele Organizației Teritoriale Soroca a Partidului „Respect Moldova”, ex-președinte al raionului Soroca, fost primar;
14. Efrosinia Grețu, vicepreședinte al Organizației Teritoriale Leova a Partidului „Respect Moldova”, fost deputat;
15. Nicolae Gonța, membru al Organizației Teritoriale a Partidului „Respect Moldova” Șoldănești, fost primar al satului Răspopeni, raionul Șoldănești;
16. Eduard Grama, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost ministru al Agriculturii;
17. Veaceslav Nigai, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, deputat;
18. Ina Bocan, președinta Organizației de Femei Nisporeni a Partidului „Respect Moldova”, consilier raional din Nisporeni;
19. Valentina Gutium, președinta Organizației Teritoriale a Partidului „Respect Moldova” Ocnița;
20. Natalia Ciobanu, primar al satului Petrușeni, raionul Rîșcani;
21. Igor Curov, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost director al Spitalului Clinic al Ministerului Sănătății;
22. Iurie Vlas, președintele Organizației Teritoriale a Partidului „Respect Moldova”, prim-vicepreședinte al raionului Florești;
23. Valentin Guznac, vicepreședinte al Partidului „Respect Moldova”, fost ministru al administrației publice locale;
24. Tatiana Bolduma, președinta Organizației Teritoriale de Femei Briceni a Partidului „Respect Moldova”;
25. Ruslan Petrusenco, președintele Organizației Teritoriale Chișinău a Partidului „Respect Moldova”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacia continuă să piardă teren pe piața europeană. Înmatriculările mărcii în 34 de țări europene au scăzut în august cu 10,7% față de aceeași lună a anului trecut, până la 36.488 de autoturisme, pe fondul concurenței tot mai puternice din partea mărcilor chinezești și al creșterii cererii pentru automobile electrice și plug-in hybrid.

Toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren atât în august, cât și de la începutul anului, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Presiunea vine într-un moment în care piața auto europeană se electrifică rapid: în august, înmatriculările de automobile complet electrice au crescut puternic pe principalele piețe europene, în timp ce producătorii chinezi își extind accelerat cota de piață.

Franța a rămas cea mai mare piață pentru Dacia, cu 7.154 de mașini înmatriculate în august, însă volumul a fost cu 13,4% mai mic decât anul trecut. Germania a raportat 5.164 de unități, un nivel apropiat de cel din august 2025, în timp ce Turcia a urcat surprinzător pe locul al treilea, cu 3.953 de automobile și o creștere de 14,4%. Italia a coborât cu 13,8%, la 3.885 de unități, iar Spania cu 3,5%, la 3.617 mașini.

Ascensiunea Turciei a împins România în afara primelor cinci piețe ale mărcii. Înmatriculările Dacia pe piața românească s-au prăbușit în august cu peste 48%, într-o lună în care întreaga piață auto locală a înregistrat un declin sever.

Imaginea nu este mai bună nici la nivelul primelor opt luni din 2026. Dacia a înmatriculat în Europa 360.033 de vehicule, cu 8,6% mai puține decât în perioada similară din 2025. În termeni absoluți, marca a pierdut peste 36.000 de unități într-un singur an.

Franța conduce și clasamentul cumulat, cu 86.006 automobile Dacia, în scădere cu 10,4%. Urmează Italia, cu 62.649 de unități și un minus de 8,5%, Germania, cu 46.012 unități și o scădere de 3,9%, și Spania, cu 40.510 mașini, în recul cu 6,4%. Turcia a urcat pe locul cinci, cu 25.609 autoturisme, în creștere cu 16,9%.

România a coborât la 17.114 automobile Dacia înmatriculate în primele opt luni, cu 36,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția contrastează puternic cu avansul mărcilor chinezești, care și-au accelerat prezența în Europa și au ajuns în iulie la o cotă record de 11,1% din piață.

În pofida reculului general, Sandero rămâne unul dintre cele mai puternice modele ale mărcii în Europa, chiar dacă și acesta a înregistrat în august o scădere de aproximativ 15% pe piețele pentru care existau date centralizate la jumătatea lunii septembrie.