„Facebook-ul” Rusiei, în faliment cronic! Pierderi-record în era fiului lui Kirienko

Compania rusă VK, condusă din 2021 de Vladimir Kirienko, fiul adjunctului șefului administrației prezidențiale a Rusiei, Serghei Kirienko, continuă să înregistreze pierderi masive, în pofida creșterii veniturilor.

Potrivit raportului financiar conform standardelor internaționale (IFRS), citate de MoskowTimes, în prima jumătate a anului 2025, VK – care administrează cea mai mare rețea socială din Rusia, principalul proiect de înlocuire a YouTube-ului și pregătește lansarea messengerului „suveran” MAX – a înregistrat o pierdere netă de 12,7 miliarde de ruble.

Deși cifra de afaceri a crescut cu 13% față de anul precedent, pierderile persistă pentru al șaselea an consecutiv. În 2024, compania a raportat un minus record de 94,9 miliarde de ruble, în 2023 – 34,3 miliarde, în 2022 – 32,6 miliarde, în 2021 – 6,5 miliarde, iar în 2020 – 1,9 miliarde.

În total, în ultimii cinci ani și jumătate, VK a acumulat pierderi de 182,9 miliarde de ruble, sumă comparabilă cu bugetele anuale ale unor regiuni mari din Federația Rusă, precum Ținutul Habarovsk (174 miliarde) sau regiunea Volgograd (195,1 miliarde).

În 2023, compania a intrat în top 5 cele mai păguboase companii din Rusia (Forbes). În octombrie același an, VK a trecut printr-un val masiv de concedieri, care a vizat câteva sute de angajați, inclusiv specialiști IT.

Există însă și semne de redresare: pierderile din 2025 sunt la jumătate față de cele din anul precedent, iar pe partea operațională compania a intrat pe profit – EBITDA ajustat a fost de 10,4 miliarde de ruble, față de un rezultat negativ în aceeași perioadă din 2024.

Datoria netă a VK s-a redus de la 174 la 77 miliarde de ruble, însă în mare parte datorită unei emisiuni suplimentare de acțiuni în valoare de 115 miliarde de ruble – măsură pe care analiștii o consideră una de conjunctură, nu o îmbunătățire fundamentală a situației financiare.

Analiștii subliniază că, deși lansarea messengerului MAX ar putea aduce un plus de atractivitate pentru investitori, VK rămâne adânc în zona roșie, cu o povară a datoriilor încă semnificativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kirienko #pierderi #facebook #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul online a devenit principalul motor de creștere al pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, însă marele câștigător nu este operatorul național „Poșta Moldovei”, ci companiile private și internaționale. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, comerțul electronic și-a dublat volumul în perioada 2024–2025, iar în 2025 moldovenii au comandat online bunuri din străinătate în valoare de aproximativ 14,9 miliarde de lei. Pe piața internă, valoarea cumpărăturilor online s-a ridicat la circa 3,5 miliarde de lei.

Boom-ul comerțului electronic s-a reflectat direct în piața serviciilor poștale. Numărul coletelor expediate în Republica Moldova a ajuns anul trecut la aproape 11,94 milioane, iar veniturile întregului sector s-au dublat în doar doi ani: de la 471 de milioane de lei în 2023 la 941 de milioane de lei în 2025.

Veaceslav Ioniță afirmă că această creștere spectaculoasă nu a fost generată de „Poșta Moldovei”, ci de operatorii privați, care au reușit să răspundă mult mai rapid cererii tot mai mari pentru servicii moderne de curierat și livrare.

Potrivit analizei, aproximativ două treimi din creșterea pieței în 2025 au fost asigurate de operatorul ucrainean Nova Poshta, iar pe locul doi s-a clasat compania românească Fan Courier. Împreună, cei doi operatori au generat peste 80% din expansiunea pieței serviciilor poștale din Republica Moldova.

În schimb, operatorul național continuă să piardă teren. După o majorare a veniturilor cu circa 34 de milioane de lei în 2024, „Poșta Moldovei” a înregistrat în 2025 o diminuare de aproximativ 19 milioane de lei, în pofida faptului că piața a continuat să crească accelerat.

Economistul califică situația drept „regretabilă”, considerând că operatorul de stat nu a reușit să se adapteze la schimbările rapide ale pieței și la dezvoltarea explozivă a comerțului online.

Analiza mai arată că transformările se văd și pe piața muncii. Creșterea numărului de angajați din sectorul poștal a fost generată aproape exclusiv de companiile private, în timp ce „Poșta Moldovei” a rămas practic pe loc.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dezvoltarea comerțului electronic a schimbat radical structura pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, transformând un sector aflat ani la rând în stagnare într-unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei.