ANRE rupe tăcerea: de ce plătim atât pentru gaz și unde se duc banii

Pentru a combate speculațiile apărute în spațiul public, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a prezentat detalii despre modul de formare a prețului reglementat la gazele naturale și despre componentele de cost care îl influențează.

Potrivit instituției, costul de achiziție reprezintă cea mai mare parte din prețul final – cel puțin 60%. Acesta este calculat ca medie ponderată a tuturor achizițiilor dintr-un an calendaristic și, în prezent, este de 9.381 lei/1.000 m³. Prețul de referință TTF din Olanda este folosit drept indicator, însă tranzacțiile reale pot fi diferite, în funcție de piață și condițiile contractuale.

Republica Moldova, neavând o piață internă lichidă, cumpără majoritatea volumelor din țările din regiune, prețul final incluzând și costurile de transport până în sistemul național. Transportul intern costă 254 lei/1.000 m³ (2% din preț), iar distribuția – prestată de 17 operatori – ajunge la 4.401 lei/1.000 m³ (28%).

Cheltuielile operaționale ale furnizorului reprezintă 4% din preț, adică 625 lei/1.000 m³, iar rentabilitatea furnizorului contribuie cu 90 lei/1.000 m³ (sub 1%). La acestea se adaugă 750 lei/1.000 m³ pentru recuperarea devierilor tarifare acumulate în 2024, echivalent a 5% din preț.

ANRE subliniază că publică permanent, pe pagina sa oficială, structura și calculele prețurilor reglementate din toate sectoarele energetice, pentru ca orice persoană interesată să poată verifica datele. Agenția încurajează consumatorii să se informeze doar din surse oficiale și rămâne deschisă să ofere explicații suplimentare privind evoluțiile din sectorul energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Republica Moldova erau vacante, la sfârșitul trimestrului II 2026, circa 31,9 mii de locuri de muncă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Numărul acestora s-a redus cu 2,4% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 1,3% comparativ cu trimestrul I 2026.

Rata locurilor de muncă vacante, calculată ca raport între posturile libere și numărul total de locuri de muncă, a constituit 4,5%, fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul II 2025.

O parte a posturilor neocupate se regăsește în sectorul public. Din totalul de 31,9 mii de locuri vacante, 13,3 mii, sau 41,6%, erau în sectorul bugetar.

Cele mai multe posturi libere au fost raportate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurările sociale obligatorii, unde erau vacante circa 7,9 mii de locuri de muncă. În sănătate și asistență socială erau disponibile aproximativ 4,7 mii de posturi, iar în învățământ – 4,3 mii.

Administrația publică se detașează și în ceea ce privește ponderea locurilor neocupate. Rata posturilor vacante în acest sector a ajuns la 13,1%, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din opt locuri de muncă era liber.

Rate ridicate ale locurilor vacante au mai fost înregistrate în transport și depozitare – 6,5%, precum și în sănătate și asistență socială și în activitățile de artă, recreere și agrement – câte 6,2%.

La polul opus, cele mai mici rate ale locurilor vacante au fost consemnate în comerț și reparații auto – 2%, alte activități de servicii – 2,1%, precum și în informații și comunicații – 2,4%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, cea mai mare creștere a numărului de posturi libere a fost înregistrată în învățământ, cu aproximativ 500 de locuri. În construcții, numărul posturilor vacante a crescut cu circa 400, iar în comerț și reparații auto – cu aproximativ 300.

Cele mai mari scăderi au fost raportate în transport și depozitare, unde numărul locurilor vacante s-a redus cu aproximativ 1,2 mii. În administrația publică și apărare, precum și în industria prelucrătoare, diminuarea a fost de circa 200 de posturi în fiecare domeniu.