ANRE rupe tăcerea: de ce plătim atât pentru gaz și unde se duc banii

Pentru a combate speculațiile apărute în spațiul public, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a prezentat detalii despre modul de formare a prețului reglementat la gazele naturale și despre componentele de cost care îl influențează.

Potrivit instituției, costul de achiziție reprezintă cea mai mare parte din prețul final – cel puțin 60%. Acesta este calculat ca medie ponderată a tuturor achizițiilor dintr-un an calendaristic și, în prezent, este de 9.381 lei/1.000 m³. Prețul de referință TTF din Olanda este folosit drept indicator, însă tranzacțiile reale pot fi diferite, în funcție de piață și condițiile contractuale.

Republica Moldova, neavând o piață internă lichidă, cumpără majoritatea volumelor din țările din regiune, prețul final incluzând și costurile de transport până în sistemul național. Transportul intern costă 254 lei/1.000 m³ (2% din preț), iar distribuția – prestată de 17 operatori – ajunge la 4.401 lei/1.000 m³ (28%).

Cheltuielile operaționale ale furnizorului reprezintă 4% din preț, adică 625 lei/1.000 m³, iar rentabilitatea furnizorului contribuie cu 90 lei/1.000 m³ (sub 1%). La acestea se adaugă 750 lei/1.000 m³ pentru recuperarea devierilor tarifare acumulate în 2024, echivalent a 5% din preț.

ANRE subliniază că publică permanent, pe pagina sa oficială, structura și calculele prețurilor reglementate din toate sectoarele energetice, pentru ca orice persoană interesată să poată verifica datele. Agenția încurajează consumatorii să se informeze doar din surse oficiale și rămâne deschisă să ofere explicații suplimentare privind evoluțiile din sectorul energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.