Stagnare, corupție și exod. Așa arată Republica Moldova în raportul Departamentului de Stat

Republica Moldova continuă să fie blocată de corupție endemică, lipsă de reforme reale și o economie aflată la limita stagnării, arată raportul Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional.

Potrivit documentului, în 2024 economia moldovenească a crescut cu doar 0,1%, după o recesiune severă provocată de criza energetică și războiul din Ucraina. În ciuda promisiunilor de modernizare, țara rămâne vulnerabilă la șocuri externe, iar exodul tinerilor și productivitatea scăzută frânează orice perspectivă de redresare.

Raportul subliniază că justiția este în continuare influențabilă politic, cu un nivel scăzut de încredere publică, iar corupția frânează investițiile și alimentează neîncrederea mediului de afaceri. Transparency International a plasat Moldova pe locul 76 din 180 la percepția corupției, confirmând că progresele sunt minime.

În plus, birocrația excesivă, deciziile arbitrare ale autorităților și privilegierea producătorilor locali în defavoarea companiilor străine au descurajat investitorii. Chiar și după adoptarea unor reforme, aplicarea lor rămâne inegală și imprevizibilă.

Deși peste 80% din exporturi s-au reorientat către piețe europene și nord-americane, dependența de sprijinul financiar al Uniunii Europene rămâne critică. SUA notează că fără o reformă profundă a justiției și măsuri reale împotriva corupției, Moldova riscă să piardă șansa integrării europene și să rămână într-o spirală de stagnare economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coruptie #saracie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.