Prăbușire pe piața cerealelor! Exporturile de porumb s-au redus cu 70% față de sezonul record

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova continuă să se reducă, avertizează economistul Iurie Rija. Potrivit analizei sale, în trimestrul iulie–septembrie 2025, țara a exportat doar 21 987 tone, în scădere cu 5,3% față de 2024 și cu 15,9% față de 2023. Comparativ cu sezonul excepțional din 2022, când s-au livrat peste 71 700 tone, actualul volum este mai mic cu peste 69%, ceea ce reflectă degradarea potențialului productiv din cauza condițiilor climaterice nefavorabile.

Prețul mediu de export în perioada analizată a fost de 4,00 lei/kg, practic identic cu cel din 2024, dar cu mult sub nivelul de 5,94 lei/kg din 2022. Lipsa unei creșteri valorice face ca veniturile din export să depindă exclusiv de volume, ceea ce amplifică vulnerabilitatea producătorilor.

Ca urmare, valoarea totală a exporturilor de porumb s-a redus la 87,9 milioane lei în iulie–septembrie 2025 — cu 5% mai puțin decât în 2024 și de aproape cinci ori mai mică decât recordul din 2022, care a depășit 426 milioane lei. În luna septembrie, livrările externe au fost de doar 1 943 tone, cel mai scăzut nivel lunar din ultimii cinci ani.

Structura companiilor exportatoare s-a modificat vizibil. Grando Invest Group din regiunea transnistreană a devenit principalul exportator, cu 6 105 tone (28% din total). Urmează Demir Agro, cu 4 092 tone (19%), și Rusagro-Prim, cu 3 443 tone (16%). Trading Group a înregistrat 3 344 tone (15%), în timp ce exportatorii consacrați, precum Orom-Imexpo și Rusagro-Prim, și-au redus considerabil activitatea.

Pe plan geografic, peste 95% din exporturi au fost direcționate către doar patru țări: Grecia – 9 495 tone, la 3,9 lei/kg, România – 5 325 tone, la 3,7 lei/kg, Cipru – 3 937 tone, la 4,0 lei/kg;
Turcia – 3 054 tone, la 4,4 lei/kg.

Economistul Iurie Rija subliniază că această dependență de câteva piețe și de condițiile climatice locale accentuează fragilitatea sectorului și lasă producătorii de porumb din Republica Moldova la mila unui context economic și natural impredictibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porumb #record #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La începutul lunii octombrie, o modificare legislativă în domeniul fitosanitar al Turciei a blocat parțial fluxul comercial de cereale și oleaginoase moldovenești prin portul Constanța. Analiza economistului Iurie Rija arată că traderii din România, care de obicei preluau loturi de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță din Republica Moldova pentru reexport către Turcia, au încetat să mai accepte volumele, invocând noile cerințe privind trasabilitatea mărfii.

Conform noilor reguli, dacă țara de origine diferă de țara de încărcare, importatorul trebuie să prezinte două documente obligatorii: certificatul fitosanitar original din țara de origine și unul de reexport din țara de tranzit. În cazul Constanței, autoritățile române nu pot elibera acest certificat suplimentar dacă marfa nu intră oficial în regim de import în România. Prin urmare, grânele moldovenești încărcate direct la Constanța nu pot fi direcționate spre porturile turcești. Situația este similară pentru fluxurile prin porturile Reni sau Odesa, unde este necesar un certificat ucrainean de reexport.

În consecință, Constanța – principala poartă de ieșire a cerealelor moldovenești spre Turcia și Orientul Mijlociu – a devenit, temporar, inaccesibilă. O parte dintre traderi redirecționează volumele spre alte destinații, inclusiv UE, însă pierderea pieței turce rămâne resimțită puternic.

Blocajul din comerț a dus la o reechilibrare a pieței interne, în favoarea procesatorilor locali – mori, fabrici de ulei și producători de nutrețuri combinate – care beneficiază acum de o disponibilitate mai mare a materiei prime. În nordul Moldovei, floarea-soarelui se cumpără la circa 9,30 lei/kg, iar în portul Giurgiulești la 9,90 lei/kg. Grâul se tranzacționează între 3,00 și 3,50 lei/kg, în funcție de calitate. În portul Constanța, prețul pentru floarea-soarelui s-a stabilizat la 590–595 USD/tonă, ceea ce arată că piața regională a absorbit deja efectele schimbării legislative turcești.

Pe lângă barierele birocratice, agricultorii moldoveni și români se confruntă și cu o problemă naturală majoră: ploile abundente. În doar o săptămână, cantitatea de precipitații a depășit 100 mm, adică 18% din norma anuală, ceea ce a blocat combinele pe câmpuri. În nordul țării, peste 50% din suprafețele de floarea-soarelui nu sunt recoltate, în centru rămân nerecoltate circa 20%, iar doar sudul a finalizat campania, dar cu producții mai slabe.

Umiditatea ridicată a semințelor, estimată la 12% față de nivelul optim de 8%, va reduce conținutul de ulei și va genera costuri suplimentare de uscare. Pierderile mecanice la recoltare pot ajunge la 10–15% din totalul recoltei în zonele afectate de soluri grele și umede.

Dacă ploile continuă și recoltarea nu trece de 80% până la sfârșitul lunii octombrie, prețurile la floarea-soarelui ar putea urca temporar la 10,5–10,6 lei/kg pentru loturile uscate și curate. În scenariul unei îmbunătățiri a vremii, piața ar putea rămâne stabilă la 9,9–10 lei/kg.