Legea care a ucis piața imobiliară și a făcut băncile regine

Fosta deputată Olesea Stamate susține că modificările legislative prin care au fost plafonate achizițiile în numerar își arată deja efectele negative asupra pieței imobiliare. Într-o postare pe Facebook, ea a prezentat datele pentru trimestrul trei al anului 2025, subliniind că vânzările și cumpărările de apartamente s-au prăbușit cu 70% față de aceeași perioadă a anului trecut – doar 1.275 de tranzacții, comparativ cu peste 4.000 în 2024.

În schimb, numărul creditelor ipotecare a crescut spectaculos, ajungând la 1.790 de contracte în trimestrul trei, de aproape trei ori mai mult decât anul trecut (588).

„Băncile câștigă. Oamenii pierd”, afirmă Stamate, amintind că instituțiile bancare au raportat profituri record încă din perioada pandemiei și post-pandemiei. Ea atrage atenția că, spre deosebire de multe state europene care au decis să taxeze suplimentar supra-profitul băncilor, în Republica Moldova nu s-a recurs la asemenea măsuri.

„Noi ne împrumutăm, chiar dacă nu avem de unde întoarce. Dar nu cumva să-i deranjăm pe cei care câștigă tot mai mult. Sau au un soi de protecție specială?”, a adăugat fosta deputată.

Potrivit datelor de la Cadastru, numărul total al tranzacțiilor imobiliare a scăzut în trimestrul trei din 2025 la doar 1.275, față de 4.098 în aceeași perioadă din 2024, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 70% într-un singur an. În același timp însă, segmentul creditelor ipotecare a cunoscut o expansiune spectaculoasă: 1.790 de contracte în trimestrul trei 2025, comparativ cu doar 588 anul trecut. Practic, ipotecile s-au triplat, ceea ce arată că, deși mai puține locuințe sunt vândute, cumpărătorii depind tot mai mult de finanțarea bancară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stamate #imobil #piata #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să piardă aproximativ 15 milioane de euro din finanțarea prevăzută prin Planul de Creștere dacă reorganizarea Căii Ferate din Moldova nu este încheiată până la sfârșitul acestui an.

Subiectul a fost abordat în Parlament, unde deputata Olga Ursu l-a întrebat pe președintele Comisiei economie, Marcel Spatari despre consecințele financiare ale neimplementării reformei CFM în termenul asumat.

Ursu a atras atenția că reorganizarea întreprinderii face parte din agenda de reforme aferentă Planului de Creștere și a cerut să fie precizată suma pe care statul ar putea să o piardă în cazul în care procesul nu este finalizat până la sfârșitul lunii decembrie.

În răspuns, președintele Comisiei economie, Marcel Spatari a precizat că proiectul de lege nu este examinat în procedură de urgență și va trece prin două lecturi, cu respectarea termenelor legale. El a subliniat însă că nu doar adoptarea legii este importantă, ci finalizarea efectivă a procesului de reorganizare până în decembrie.

„Procesul de reorganizare trebuie încheiat până în decembrie. Nu legea trebuie adoptată, procesul de reorganizare trebuie încheiat”, a explicat acesta.

Potrivit lui, măsura privind reorganizarea CFM are prioritatea 1 în Planul de reforme, iar finanțarea asociată acestei priorități este de aproximativ 15 milioane de euro.

Banii nu sunt destinați compensațiilor pentru populație sau acoperirii directe a deficitului bugetar, ci finanțării unor proiecte incluse în Planul de Creștere, inclusiv proiecte de infrastructură și logistică.

Documentele oficiale privind reforma prevăd reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” în două societăți pe acțiuni: „CFM Infra”, care ar urma să gestioneze infrastructura feroviară, și „Pasageri și Marfă”, responsabilă de operațiunile de transport. Reforma este inclusă în Agenda aferentă Planului de Creștere pentru perioada 2025–2027.

#reforma #CFM #bani