Legea care a ucis piața imobiliară și a făcut băncile regine

Fosta deputată Olesea Stamate susține că modificările legislative prin care au fost plafonate achizițiile în numerar își arată deja efectele negative asupra pieței imobiliare. Într-o postare pe Facebook, ea a prezentat datele pentru trimestrul trei al anului 2025, subliniind că vânzările și cumpărările de apartamente s-au prăbușit cu 70% față de aceeași perioadă a anului trecut – doar 1.275 de tranzacții, comparativ cu peste 4.000 în 2024.

În schimb, numărul creditelor ipotecare a crescut spectaculos, ajungând la 1.790 de contracte în trimestrul trei, de aproape trei ori mai mult decât anul trecut (588).

„Băncile câștigă. Oamenii pierd”, afirmă Stamate, amintind că instituțiile bancare au raportat profituri record încă din perioada pandemiei și post-pandemiei. Ea atrage atenția că, spre deosebire de multe state europene care au decis să taxeze suplimentar supra-profitul băncilor, în Republica Moldova nu s-a recurs la asemenea măsuri.

„Noi ne împrumutăm, chiar dacă nu avem de unde întoarce. Dar nu cumva să-i deranjăm pe cei care câștigă tot mai mult. Sau au un soi de protecție specială?”, a adăugat fosta deputată.

Potrivit datelor de la Cadastru, numărul total al tranzacțiilor imobiliare a scăzut în trimestrul trei din 2025 la doar 1.275, față de 4.098 în aceeași perioadă din 2024, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 70% într-un singur an. În același timp însă, segmentul creditelor ipotecare a cunoscut o expansiune spectaculoasă: 1.790 de contracte în trimestrul trei 2025, comparativ cu doar 588 anul trecut. Practic, ipotecile s-au triplat, ceea ce arată că, deși mai puține locuințe sunt vândute, cumpărătorii depind tot mai mult de finanțarea bancară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stamate #imobil #piata #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.