De la pase pe teren la PAS în Parlament: deputatul Maxim Potîrniche recunoaște că știa de unde vin banii lui Gușan

Fostul fotbalist și actual deputat, Maxim Potîrniche, a vorbit deschis, în cadrul unui interviu la Podcastul Lorenei Bogza, despre perioada în care juca pentru Sheriff Tiraspol și despre sursa banilor care alimentau clubul transnistrean.

„Eu știam de unde vin banii, de fapt, dar nu o duceam prea departe. Știam că vin de la Gușan, că el ține toată regiunea aceasta și cumva este un business al lui toată regiunea, este un SRL personal al lui”, a declarat Potîrniche.

Deputatul a explicat că, în acea perioadă, deși era conștient de proveniența fondurilor, nu înțelegea pe deplin mecanismele economice din spatele regimului separatist. „Republica Moldova cumva cofinanțează acest regim. Este un circuit intern – de aici vin banii, se acumulează datorii pe energie electrică, se plătesc gaze aici, se transmit pe partea cealaltă, se face energie electrică, pe care noi tot o plătim”, a precizat el.

Potîrniche a descris economia din stânga Nistrului drept „un sistem economic complet închis”, controlat integral de patronul clubului Sheriff, Victor Gușan. „Totul îi aparține: hipermarketuri, benzinării, divertisment. El le dă bani oamenilor, iar ei îi cheltuie tot la el. Este un circuit închis”, a adăugat deputatul.

Declarațiile lui Maxim Potîrniche au generat reacții în mediul online, fiind pentru prima dată când un fost jucător al Sheriff Tiraspol, devenit ulterior deputat, vorbește deschis despre dependența financiară a regiunii transnistrene și despre rolul dominant al companiei Sheriff în economia și politica locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#potirniche #sheriff #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.