De la pase pe teren la PAS în Parlament: deputatul Maxim Potîrniche recunoaște că știa de unde vin banii lui Gușan

Fostul fotbalist și actual deputat, Maxim Potîrniche, a vorbit deschis, în cadrul unui interviu la Podcastul Lorenei Bogza, despre perioada în care juca pentru Sheriff Tiraspol și despre sursa banilor care alimentau clubul transnistrean.

„Eu știam de unde vin banii, de fapt, dar nu o duceam prea departe. Știam că vin de la Gușan, că el ține toată regiunea aceasta și cumva este un business al lui toată regiunea, este un SRL personal al lui”, a declarat Potîrniche.

Deputatul a explicat că, în acea perioadă, deși era conștient de proveniența fondurilor, nu înțelegea pe deplin mecanismele economice din spatele regimului separatist. „Republica Moldova cumva cofinanțează acest regim. Este un circuit intern – de aici vin banii, se acumulează datorii pe energie electrică, se plătesc gaze aici, se transmit pe partea cealaltă, se face energie electrică, pe care noi tot o plătim”, a precizat el.

Potîrniche a descris economia din stânga Nistrului drept „un sistem economic complet închis”, controlat integral de patronul clubului Sheriff, Victor Gușan. „Totul îi aparține: hipermarketuri, benzinării, divertisment. El le dă bani oamenilor, iar ei îi cheltuie tot la el. Este un circuit închis”, a adăugat deputatul.

Declarațiile lui Maxim Potîrniche au generat reacții în mediul online, fiind pentru prima dată când un fost jucător al Sheriff Tiraspol, devenit ulterior deputat, vorbește deschis despre dependența financiară a regiunii transnistrene și despre rolul dominant al companiei Sheriff în economia și politica locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#potirniche #sheriff #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.