Banca Mondială: Moldovei îi trebuie o generație ca să ajungă Europa

Republica Moldova ar avea nevoie de 27 de ani pentru a atinge nivelul mediu al veniturilor din Uniunea Europeană, dacă ritmul de creștere economică va rămâne la 3% anual, a declarat Ulrich Schmitt, șeful Oficiului Băncii Mondiale la Chișinău în cadrul Atelierul de dialog la nivel înalt „Finanțe și creștere economică”.

Oficialul a precizat că doar o creștere economică susținută de peste 5% anual ar permite Moldovei să ajungă la nivelul economic al statelor membre ale UE într-o singură generație – până în anul 2040.

Reprezentantul Băncii Mondiale a subliniat că reformele structurale, investițiile private și modernizarea administrației publice sunt esențiale pentru accelerarea convergenței economice cu Uniunea Europeană.

„Dacă vorbim despre toate aceste reforme și despre creșterea economică, trebuie să înțelegem că progresul nu vine peste noapte. Moldova are potențial, dar fără reforme profunde și investiții eficiente, ritmul va rămâne prea lent pentru a reduce decalajul de venituri”, a spus Schmitt.

Potrivit Băncii Mondiale, principalii factori care frânează dezvoltarea Moldovei sunt productivitatea scăzută, infrastructura insuficient modernizată, birocrația și exodul forței de muncă.

#prognoza #banca Mondială #economie #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt întreprinderi de stat care există în acte, dar nu mai funcționează în realitate, sunt propuse pentru închidere. Agenția Proprietății Publice (APP) a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care șapte dintre acestea urmează să fie lichidate, iar o a opta – Centrul Auto Specializat ”Nistru–Tavria” – să fie radiată din Registrul de stat.

Pe lista întreprinderilor propuse pentru lichidare se află Auto cu autofinanțare Centrul ”Servis”, „Bioreg”, Revista ”Sud-Est”, Gaudeamus-Cinema”, Asociația de Creație Artistică și Impresariat ”Interarta”, Studioul ”Arta-Cinema” și Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de Dirijare.

Potrivit documentului elaborat de APP, întreprinderile nu mai desfășoară activitate economică de o perioadă îndelungată și nu prezintă rapoarte financiare și statistice. Verificările efectuate în registrele cadastrale au arătat că pe numele acestora nu sunt înregistrate bunuri imobile aflate în gestiune, folosință sau administrare.

Nici datoriile către buget nu sunt semnificative. La 29 iulie 2026, restanțele întreprinderilor vizate nu depășeau 5 000 de lei. De exemplu, „Nistru–Tavria” avea o restanță de 902,45 lei, Gaudeamus-Cinema – 77,46 lei, iar Interarta – 131,64 lei. „Bioreg” și Revista ”Sud-Est” nu aveau restanțe.

În cazul „Nistru–Tavria”, procedura de lichidare a fost începută încă în 2008. Patrimoniul întreprinderii a fost valorificat pentru stingerea datoriilor, iar excedentul a fost transmis la bugetul de stat. Acum, APP propune radierea acesteia din Registrul de stat, întrucât este o persoană juridică inactivă de mai bine de zece ani.

APP argumentează că păstrarea acestor întreprinderi în registre, deși nu mai funcționează și nu au patrimoniu în gestiune, creează neconcordanțe și riscuri juridice și administrative. Relansarea lor ar presupune cheltuieli pentru personal, logistică, administrare și recapitalizare, fără existența unor indicii clare privind viabilitatea lor economică.