Trei crize pentru Guvernul Munteanu: cerere slabă, bani puțini și lipsă de oameni la muncă

30 Oct. 2025, 17:03
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2025, 17:03 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova se confruntă cu trei provocări structurale majore: o cerere de piață insuficientă, dificultăți financiare și deficit de forță de muncă calificată, arată expertul Stas Madan, de la centrul analitic Expert-Grup, într-un interviu pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, noua echipă guvernamentală condusă de premierul desemnat Alexandru Munteanu va trebui să abordeze aceste probleme cu o strategie economică orientată spre productivitate, exporturi și investiții străine.

„Cea mai mare provocare rămâne deficitul de cont curent și cel comercial, care se leagă direct de cererea internă scăzută. Guvernul trebuie să stimuleze productivitatea și să substituie importurile prin produse locale competitive”, a explicat Madan.

Economistul susține că, deși în spațiul public se vorbește mult despre deficitul bugetar sau datoria publică, acestea nu reprezintă, de fapt, cele mai presante riscuri. „Problema reală este cum reușim să producem mai mult, să vindem mai mult și să reducem dependența de importuri”, a subliniat el.

În opinia lui Stas Madan, Moldova trebuie să găsească mecanisme de atragere a investițiilor străine, în pofida riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina. „Alexandru Munteanu are experiență în domeniul investițiilor, dar va trebui să convingă firmele că Moldova este o țară sigură și predictibilă pentru afaceri”, a spus expertul.

Totodată, procesul de integrare europeană necesită o implementare atentă a directivelor UE:

„Riscul este să transpunem directivele mecanic, fără adaptare. Asta poate afecta companiile locale. Trebuie implicat mediul de afaceri și analizate impacturile fiecărei decizii”, avertizează Madan.

În privința pieței muncii, expertul menționează un paradox: rata șomajului este scăzută (3–4%), dar rata participării economice este una dintre cele mai mici din Europa.

„Avem rezerve interne care pot fi readuse pe piața muncii. Trebuie investiții mai mari în formare profesională, recalificare și măsuri active de ocupare”, afirmă Madan.
El mai spune că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are programe teoretic bine concepute, dar subfinanțate, iar Moldova alocă mult mai puține resurse pentru stimularea ocupării decât alte state din regiune.

Totuși, Stas Madan notează că noul guvern pornește de pe un fundal economic mai stabil: inflația, care a atins aproape 70% în ultimii patru ani, a coborât în septembrie 2025 la 6,9%, apropiindu-se de ținta Băncii Naționale.

„Presiunea prețurilor s-a diminuat, ceea ce oferă noului executiv mai mult spațiu pentru investiții și dezvoltare, nu doar pentru gestionarea crizelor”, a concluzionat expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.