Trump îi trântește ușa în nas lui Orban: fără excepție pentru petrolul rusesc

01 Nov. 2025, 09:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Nov. 2025, 09:49 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu va acorda Ungariei o derogare care să-i permită să continue importul de petrol rusesc de la companiile sancționate „Rosneft” și „Lukoil”. Liderul american a confirmat că premierul ungar Viktor Orbán a solicitat oficial o excepție, însă cererea a fost respinsă.

„Orban a cerut o excepție de la sancțiunile impuse Rusiei, dar am refuzat”, a spus Trump, citat de CNN.

Potrivit presei ungare, Viktor Orbán intenționează să se întâlnească cu președintele american pe 7 noiembrie, pentru a discuta o amânare a restricțiilor asupra achizițiilor de petrol rusesc. Premierul de la Budapesta a reiterat în repetate rânduri că importurile din Rusia sunt vitale pentru Ungaria, țară fără acces la mare, dependentă de oleoductul „Drujba”, care traversează Ucraina, Slovacia și Cehia.

La Washington, însă, oficialii americani au subliniat că Ungaria nu a făcut niciun efort real pentru diversificarea surselor energetice după izbucnirea războiului din Ucraina. „Spre deosebire de vecinii săi, Budapesta nu a elaborat planuri și nu a întreprins acțiuni concrete pentru a reduce dependența de Rusia. Vom continua dialogul cu Ungaria, dar și cu țări precum Croația, care pot contribui la înlocuirea petrolului rusesc”, a declarat Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO.

Diplomatul american a adăugat că, în opinia sa, transportul de petrol prin conducta „Drujba” va fi întrerupt în următorii ani, iar Ungaria trebuie să se pregătească pentru această realitate. „Există multiple alternative pentru a renunța la petrolul și gazul rusesc, iar noi îi vom ajuta, ca un aliat bun”, a afirmat Whitaker.

Budapesta rezistă în continuare presiunilor occidentale, însă analiștii explică poziția guvernului nu prin motive de securitate energetică, ci prin pierderile financiare pe care le-ar suferi compania MOL și bugetul de stat.

În același timp, guvernul ungar a modificat legea privind stocarea petrolului și carburanților importați, pentru a putea activa stații de alimentare speciale destinate serviciilor esențiale în caz de criză de aprovizionare. Noile prevederi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Orbán a recunoscut recent că executivul său analizează modalități de a ocoli sancțiunile americane, care vor intra în vigoare la 21 noiembrie. În paralel, Comisia Europeană a anunțat în septembrie planul de a introduce o taxă suplimentară pentru petrolul rusesc, cu scopul de a elimina complet importurile până în 2027.

Sancțiunile impuse de Trump pe 22 octombrie vizează „Rosneft”, „Lukoil” și alte 34 de filiale ale acestora, după refuzul Kremlinului de a opri războiul din Ucraina. În același timp, președintele american a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin, care trebuia să aibă loc la Budapesta, capitala Ungariei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.