Regele cerealelor mișcă piesele! Planul care poate zgudui piața din București

31 Oct. 2025, 17:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Oct. 2025, 17:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Conglomeratul agroindustrial Trans-Oil Group, controlat de milioanrtul moldovean Vaja Jhasi  unul dintre cei mai mari jucători din regiunea Mării Negre, cu activităţi în România, Republica Moldova, Serbia, Turcia şi Asia, analizează o posibilă listare la Bursa de Valori Bucureşti ca parte a strategiei sale de diversificare a surselor de finanţare, potrivit datelor consultate de ZF.

Grupul discută cu Swiss Capital, cel mai mare intermediar local, alături de unele dintre cele mai mari bănci internaţionale de investiţii, pentru a evalua opţiunile de finanţare, inclusiv printr-o ofertă publică iniţială (IPO).

Dacă tranzacţia s-ar concretiza, ar fi cea mai mare listare antreprenorială din istoria bursei româneşti, aducând în atenţia investitorilor locali un business integrat în sectorul agroindustrial, cu venituri consolidate de 2,2 miliarde de dolari în 2024 şi un EBITDA de 212 milioane de dolari.

Recent, Trans-Oil a adăugat o secţiune nouă dedicată investitorilor, accesibilă doar pe bază de cont şi parolă, însă a publicat în mod liber o prezentare financiară datată octombrie 2025, în care menţionează explicit evaluarea mai multor variante de finanţare, inclusiv prin piaţa de capital.

“Compania, împreună cu acţionarii săi, analizează în prezent alternative strategice pentru a susţine creşterea viitoare a Trans-Oil, inclusiv tranzacţii pe pieţele de capital, cum ar fi o posibilă ofertă publică iniţială a acţiunilor companiei pe o piaţă reglementată”. BVB este luată în calcul.

Transoil Group beneficiază de marje de profit sustenabile, cu un profit brut de 14% şi EBITDA de 10%, şi menţine o structură financiară sănătoasă, cu un raport datorie netă / EBITDA de 2,3x la 30 iunie 2025. Grupul continuă să îşi extindă prezenţa în UE şi Serbia, şi are ambiţii de dezvoltare în SUA şi Orientul Mijlociu, diversificându-şi astfel amprenta globală.

Harta activităţilor companiei arată unităţi în România (Tandarei, Constanţa), Moldova (Giurgiuleşti, Floarea Soarelui) şi Serbia (Victoria Oil), precum şi terminale pe Dunăre, cu capacitate de transfer anual de peste 6 milioane de tone. Prin aceste active, Transoil asigură acces la o gamă largă de materii prime şi pieţe finale în Europa Centrală şi de Est, protejându-se de riscurile climatice şi de recoltă.

Unul dintre cele cinci situri de zdrobire ale Trans este localizat în România, iar grupul a semnat, în octombrie 2024, achiziţia operatorului portuar Frial SA din Portul Constanţa, tranzacţie care a primit aprobările autorităţilor române în vara lui 2025.

Tranzacţiile recente ale grupului includ refinanţarea unui eurobond garantat în valoare de 500 milioane de dolari (scadent în 2026) şi emiterea unui nou eurobond de 550 milioane de dolari, scadent în 2029. Oferta a atras o cerere de 1,2 miliarde de dolari – de peste două ori valoarea ofertei.

Fondată şi controlată în proporţie de 85% de antreprenorul Vaja Jhashi, absolvent al Moscow State University, Cairo University şi Indiana University, compania are o poziţie strategică în regiunea Mării Negre, fiind un furnizor regional de cereale, seminţe oleaginoase şi uleiuri vegetale. Restul de 15% din acţiuni este deţinut de Oaktree Capital Management LP, prin vehiculul Cooperstown S.A.R.L.

Trans-Oil operează un model de business complet integrat — de la producţia agricolă şi procesarea seminţelor oleaginoase, până la transport, logistică portuară şi export. Grupul are unităţi de producţie în România, Moldova şi Serbia, inclusiv o fabrică de zdrobire a seminţelor oleaginoase în România, şi operează terminalul Frial din Portul Constanţa, achiziţionat în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.