Cum va funcționa Sistemul de Depozit pentru Ambalaje: responsabilitățile producătorilor și comercianților

Principalele prevederi și responsabilități privind viitorul Sistem de Depozit pentru Ambalaje (SDA) au fost prezentate astăzi de Ministerul Mediului, împreună cu Centrul Național de Mediu, în cadrul unui atelier destinat agenților economici.

Pentru ca SDA să poată fi lansat, prima etapă constă în desemnarea Administratorului sistemului, entitatea care va gestiona mecanismul și va urmări respectarea regulilor. Producătorii propun această entitate, iar Ministerul Mediului o aprobă printr-o comisie specială. Producătorii vor avea responsabilitatea de a marca clar produsele returnabile, fiecare ambalaj primind un semn distinct și un cod de bare specific. De asemenea, aceștia trebuie să țină evidența ambalajelor puse pe piață pentru a asigura transparența și buna funcționare a sistemului.

Comercianții sunt veriga prin care sistemul ajunge la consumator, fiind obligați să informeze vizibil publicul despre produsele incluse în SDA, valoarea garanției și modul de returnare a ambalajelor. Punctele de returnare trebuie amenajate în interiorul sau în apropierea unităților comerciale, la maximum 150 de metri, și să fie semnalizate clar. Totodată, pentru fiecare sticlă, cutie sau PET gol returnat se vor oferi cel puțin 2 lei.

Ministerul Mediului estimează că, în primul an de funcționare, sistemul va permite colectarea a 55% din ambalajele de sticlă și 60% din cele din plastic și metal. În doar trei ani, rata de colectare ar urma să depășească 75–80%, aducând Moldova la nivelul standardelor europene.

Întregul proces va fi monitorizat de Ministerul Mediului, Agenția de Mediu și Inspectoratul pentru Protecția Mediului, pentru a garanta implementarea transparentă și stabilă a sistemului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#depozitarea ambalajelor #SDA #ministerul mediului #comercianti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.