Câți bani are de gând să cheltuie statul în 2021 pentru lupta cu pandemia

Aproximativ 1,5 miliarde de lei au fost planificați în anul 2021 în fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru combaterea COVID-19. Cea mai mare parte – aproape 1 miliard 51 de milioane – urmează a fi direcționată din fondul de bază pentru serviciile medicale de diagnostic şi tratament al persoanelor cu COVID-19. Din această sumă, circa 1 miliard 14 milioane de lei sunt planificați pentru tratarea a aproape 90 de mii de cazuri de COVID-19, 11,4 milioane pentru servicii de asistență medicală prestate de subdiviziunea de primiri urgente COVID – 19 (Centrul de triere de la Moldexpo), iar 25,5 milioane reprezintă banii destinați testării la COVID-19 în cadrul asistenței medicale specializate de ambulatoriu.

Alte peste 412 milioane de lei urmează a fi alocați la fel din fondul de bază pentru suplimentul de 100% la salariul de funcţie acordat cadrelor medicale antrenate în lupta contra noului coronavirus.

De asemenea, CNAM a planificat în acest an în fondul măsurilor de profilaxie cinci milioane de lei pentru acoperirea costurilor vaccinurilor contra COVID-19. În caz de necesitate, compania este gata să aloce pentru vaccin și cele 10 milioane de lei din fondul de rezervă, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Menţionăm că toţi cetăţenii, inclusiv cei neasiguraţi, care întrunesc criteriile definiţiei de caz pentru COVID-19 beneficiază de asistenţă medicală gratuită, acoperită din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Este vorba despre asistența medicală urgentă prespitalicească, primară, de ambulatoriu, spitalicească, precum și medicamente compensate pentru tratamentul la domiciliu a formelor uşoare şi moderate de COVID-19.

#CNAM #vaccin anticovid #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.