Câți bani are de gând să cheltuie statul în 2021 pentru lupta cu pandemia

Aproximativ 1,5 miliarde de lei au fost planificați în anul 2021 în fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru combaterea COVID-19. Cea mai mare parte – aproape 1 miliard 51 de milioane – urmează a fi direcționată din fondul de bază pentru serviciile medicale de diagnostic şi tratament al persoanelor cu COVID-19. Din această sumă, circa 1 miliard 14 milioane de lei sunt planificați pentru tratarea a aproape 90 de mii de cazuri de COVID-19, 11,4 milioane pentru servicii de asistență medicală prestate de subdiviziunea de primiri urgente COVID – 19 (Centrul de triere de la Moldexpo), iar 25,5 milioane reprezintă banii destinați testării la COVID-19 în cadrul asistenței medicale specializate de ambulatoriu.

Alte peste 412 milioane de lei urmează a fi alocați la fel din fondul de bază pentru suplimentul de 100% la salariul de funcţie acordat cadrelor medicale antrenate în lupta contra noului coronavirus.

De asemenea, CNAM a planificat în acest an în fondul măsurilor de profilaxie cinci milioane de lei pentru acoperirea costurilor vaccinurilor contra COVID-19. În caz de necesitate, compania este gata să aloce pentru vaccin și cele 10 milioane de lei din fondul de rezervă, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Menţionăm că toţi cetăţenii, inclusiv cei neasiguraţi, care întrunesc criteriile definiţiei de caz pentru COVID-19 beneficiază de asistenţă medicală gratuită, acoperită din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Este vorba despre asistența medicală urgentă prespitalicească, primară, de ambulatoriu, spitalicească, precum și medicamente compensate pentru tratamentul la domiciliu a formelor uşoare şi moderate de COVID-19.

#CNAM #vaccin anticovid #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.