Transferurile de bani ale moldovenilor aflați peste hotare au înregistrat o creștere de peste 24%, însă avansul spectaculos ar putea ascunde și un fenomen mai puțin vizibil: mutarea banilor din canalele informale de transfer în sistemul bancar. Explicația a fost oferită de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, într-un interviu pentru HotNews.ro.
Potrivit șefei BNM, remitențele continuă să reprezinte un motor important al consumului din Republica Moldova, alături de creșterea salariilor și de extinderea creditării. Banii trimiși de moldovenii din diaspora ajung în mare parte în consum, contribuind la menținerea unei cereri interne puternice, chiar și în condițiile majorării prețurilor și dobânzilor.
Guvernatoarea atrage însă atenția că majorarea cu peste 24% a transferurilor înregistrate oficial nu înseamnă neapărat că moldovenii de peste hotare au început să trimită cu un sfert mai mulți bani acasă.
Anca Dragu explică faptul că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, transferul unei sume de 1.000 de euro putea costa între 20 și 50 de euro, în timp ce în prezent comisionul poate ajunge la aproximativ un euro.
Reducerea spectaculoasă a costurilor ar fi putut determina diaspora să renunțe la metodele informale de transmitere a banilor în favoarea transferurilor bancare. Astfel, o parte din creșterea înregistrată în statistici ar putea reprezenta bani care circulau și anterior, dar care nu erau vizibili în sistemul financiar oficial.
Guvernatoarea subliniază că aceasta este deocamdată o ipoteză, nu o concluzie confirmată printr-o analiză.
Evoluția remitențelor are și implicații pentru inflație. Potrivit Ancăi Dragu, banii trimiși din străinătate susțin consumul populației, iar cererea internă puternică reprezintă unul dintre factorii luați în calcul de BNM la adoptarea deciziilor de politică monetară.
