Criză pe piața petrolului rusesc: discounturile ating niveluri record după sancțiunile SUA

Reducerile la petrolul rusesc au crescut brusc pe fondul sancțiunilor SUA împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia — Rosneft și Lukoil.

Prețul petrolului rusesc Urals în porturile Primorsk și Novorossiysk a înregistrat o reducere record de 19,4 dolari pe baril față de marca de referință Brent, potrivit unei surse din industrie citate de „Kommersant”. La începutul lunii noiembrie, discountul era de 13-14 dolari, iar înainte de sancțiunile americane din octombrie – de 11-12 dolari pe baril.

Experții remarcă că astfel de reduceri mari nu mai fuseseră înregistrate din ianuarie, când SUA au impus sancțiuni asupra Gazprom Neft, Surgutneftegaz și peste 180 de petroliere. În trecut, cele mai mari reduceri ale Urals față de Brent au fost în al doilea trimestru al anului 2022 – 31,9 dolari pe baril și în primul trimestru al anului 2023 – 30 dolari, însă prețul Brent era mult mai mare decât în prezent: 104-123 dolari în 2022 și 78-83 dolari în 2023.

Sancțiunile recente împotriva Rosneft și Lukoil determină companiile să reorganizeze schemele de vânzare prin intermediul traderilor care nu fac obiectul restricțiilor. Experții estimează că tranziția completă ar putea dura până la începutul anului 2026.

În ciuda reducerilor, principalii cumpărători, India și China, abordează achizițiile cu prudență. Cinci mari rafinării indiene nu au plasat comenzi pentru petrol rusesc în decembrie, iar companii chineze de stat precum Sinopec și PetroChina au renunțat la achiziții. Analiștii avertizează că, pe durata modificării logisticii, ar putea exista întreruperi pe termen scurt în exportul de petrol rusesc.

Până în prezent, livrările maritime rusești rămân stabile și ar putea continua astfel cel puțin până pe 21 noiembrie, când expiră autorizațiile SUA pentru tranzacțiile cu Rosneft și Lukoil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#piata petrolului #sanctiuni. sua #Lukoil #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela