Rafinăria Petrotel, în aer! Statul român riscă să piardă 20% din producția de carburanți

Măsurile restrictive, impuse de Departamentul Trezoreriei SUA împotriva Lukoil și Rosneft, vin ca o consecință a neimplicării constructive a Rusiei în eforturile de pace din Ucraina. Fiind obligată să se conformeze acestor sancțiuni, România se găsește în situația dificilă de a nu avea, în prezent, o foaie de parcurs clară pentru viitorul operațiunilor Lukoil pe teritoriul său, notează mediafax.ro.

Continuarea activității curente pe termen scurt: Această variantă ar putea duce la o închidere treptată a operațiunilor și la transferul capacităților de producție către alte companii autohtone.

Declararea unei stări de urgență: Această măsură excepțională ar oferi statului posibilitatea de a prelua temporar controlul activelor pentru a preveni apariția unor dezechilibre majore pe piața de carburanți.

Identificarea rapidă a unui investitor: Soluția ideală ar fi atragerea unui cumpărător, de preferință un investitor străin de încredere (posibil american), însă acest demers este complex și greu de finalizat sub presiunea timpului.

Specialiștii din domeniu atrag atenția că nicio companie de stat din România nu deține în prezent expertiza tehnică și managerială pentru a administra simultan activități complexe de rafinare, distribuție și exploatare. O naționalizare integrală ar fi o decizie de o importanță strategică majoră, care ar necesita aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și ar implica riscuri considerabile.

Spre deosebire de România, Bulgaria a negociat și obținut o excepție temporară de la aplicarea sancțiunilor până în aprilie 2026. Acest răgaz i-a permis să gestioneze tranziția activelor Lukoil fără a crea șocuri în piață. În schimb, autoritățile române nu au solicitat o derogare similară, lăsând piața locală vulnerabilă la speculații și la o posibilă panică în rândul consumatorilor.

Pe măsură ce termenul limită impus de sancțiunile americane se apropie, presiunea asupra autorităților de la București crește. Adoptarea rapidă a unui plan concret, fie că vizează administrarea temporară sau vânzarea activelor Lukoil, este crucială. O astfel de decizie este esențială pentru a garanta continuitatea producției interne de carburanți și pentru a menține stabilitatea pieței energetice naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrotel #Lukoil #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.