Rafinăria Petrotel, în aer! Statul român riscă să piardă 20% din producția de carburanți

Măsurile restrictive, impuse de Departamentul Trezoreriei SUA împotriva Lukoil și Rosneft, vin ca o consecință a neimplicării constructive a Rusiei în eforturile de pace din Ucraina. Fiind obligată să se conformeze acestor sancțiuni, România se găsește în situația dificilă de a nu avea, în prezent, o foaie de parcurs clară pentru viitorul operațiunilor Lukoil pe teritoriul său, notează mediafax.ro.

Continuarea activității curente pe termen scurt: Această variantă ar putea duce la o închidere treptată a operațiunilor și la transferul capacităților de producție către alte companii autohtone.

Declararea unei stări de urgență: Această măsură excepțională ar oferi statului posibilitatea de a prelua temporar controlul activelor pentru a preveni apariția unor dezechilibre majore pe piața de carburanți.

Identificarea rapidă a unui investitor: Soluția ideală ar fi atragerea unui cumpărător, de preferință un investitor străin de încredere (posibil american), însă acest demers este complex și greu de finalizat sub presiunea timpului.

Specialiștii din domeniu atrag atenția că nicio companie de stat din România nu deține în prezent expertiza tehnică și managerială pentru a administra simultan activități complexe de rafinare, distribuție și exploatare. O naționalizare integrală ar fi o decizie de o importanță strategică majoră, care ar necesita aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și ar implica riscuri considerabile.

Spre deosebire de România, Bulgaria a negociat și obținut o excepție temporară de la aplicarea sancțiunilor până în aprilie 2026. Acest răgaz i-a permis să gestioneze tranziția activelor Lukoil fără a crea șocuri în piață. În schimb, autoritățile române nu au solicitat o derogare similară, lăsând piața locală vulnerabilă la speculații și la o posibilă panică în rândul consumatorilor.

Pe măsură ce termenul limită impus de sancțiunile americane se apropie, presiunea asupra autorităților de la București crește. Adoptarea rapidă a unui plan concret, fie că vizează administrarea temporară sau vânzarea activelor Lukoil, este crucială. O astfel de decizie este esențială pentru a garanta continuitatea producției interne de carburanți și pentru a menține stabilitatea pieței energetice naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrotel #Lukoil #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.