Năsui cere tăierea cheltuielilor statului: „Deficitul de 6% este colosal! Nu trebuie să creștem taxele”

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar de 6% din PIB, finanțat în mare parte prin împrumuturi pe termen scurt. Oficialul susține că statul trebuie să reducă urgent cheltuielile, chiar dacă o asemenea decizie ar provoca nemulțumiri și ar avea un cost politic ridicat.

„Avem 6% deficit. E absolut imens, e colosal. Majoritatea este finanțată pe termen scurt. Nu cred că realizăm ce înseamnă asta. Trebuie să tăiem deficitul”, a declarat Năsui în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.

Ministrul a explicat că deficitul reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile colectate, iar această diferență este acoperită prin împrumuturi care vor trebui rambursate tot din banii contribuabililor.

„Partea de venituri vine din taxe, vine din banii dumneavoastră. Dar diferența de unde vine? De fapt, tot din banii noștri, dar din viitor. Vine din datorie. Statul zice: nu am bani, mă împrumut, lasă că vă dau eu banii mai târziu. Dar banii mai târziu de unde îi dă statul? Tot de la dumneavoastră”, a explicat oficialul.

Potrivit lui Năsui, există două soluții principale pentru reducerea deficitului: majorarea taxelor sau diminuarea cheltuielilor publice. Ministrul respinge prima variantă, argumentând că o presiune fiscală suplimentară ar afecta mediul de afaceri și ar încuraja economia informală.

„Fie crești taxele, chinui mai mult antreprenorii, descurajezi mai mult munca la alb, descurajezi mai mult antreprenoriatul, încurajezi sectorul informal. Și aici, între cele două opțiuni, opțiunea mea e clară”, a punctat ministrul.

Năsui recunoaște însă că reducerea cheltuielilor bugetare este mult mai dificilă din punct de vedere politic, deoarece fiecare categorie care beneficiază de finanțare publică va încerca să își apere alocările.

„E mult mai greu politic să scazi cheltuieli. Pentru că cineva care primește acei bani țipă, zice: de ce tai de la mine? Dar eu îi merit, dar eu am nevoie de ei. Pentru că problema fundamentală în economie este că nevoile sunt infinite, dar resursele sunt finite”, a explicat el.

Ministrul insistă că autoritățile nu trebuie să transfere povara ajustării bugetare asupra contribuabililor, ci să înceapă prin reducerea cheltuielilor statului.

„Dacă vrem să facem bine țării acesteia, trebuie să tăiem cheltuieli. Trebuie să reducem din cheltuielile statului, chiar dacă e politic foarte greu. Politic foarte ușor e să crești taxele, pentru că atunci iei de la cetățeni. Dar asta nu e bine să se întâmple”, a conchis Năsui.

Declarațiile ministrului vin în contextul în care Guvernul condus de Vasile Tofan și-a propus reducerea deficitului bugetar de la aproximativ 6% din PIB în 2026 la sub 5% în anul 2027.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul public național a încasat 38,4 miliarde de lei din impozitul pe venit din salarii, contribuțiile sociale și primele de asigurare medicală în perioada ianuarie–septembrie 2026. Suma este cu 10,28% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

În primele nouă luni ale anului, inspectorii fiscali au făcut 6 922 de vizite la companii din sectoare cu risc sporit de muncă nedeclarată și de plată a salariilor „în plic”. În rândul companiilor vizitate, obligațiile fiscale declarate pentru plățile salariale au crescut cu 24,38% față de aceeași perioadă din 2025. Cea mai mare creștere a fost înregistrată la impozitul pe venit din salarii, de 33,22%, până la 245,8 milioane de lei. Contribuțiile sociale declarate au crescut cu 22,87%, până la 741,7 milioane de lei, iar primele de asigurare medicală au ajuns la 282,2 milioane de lei, cu 21,28% mai mult.

Fiscul a depistat încălcări în 157 de controale, tot atâtea ca în primele nouă luni din 2025. În urma verificărilor, inspectorii au stabilit sume suplimentare de plată de 27,6 milioane de lei, inclusiv amenzi și penalități. Din acest total, companiile au achitat 14,9 milioane de lei.

Fără amenzi și penalități, obligațiile fiscale suplimentare stabilite în urma controalelor au fost cu 50,4% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.