Ungaria sare în ajutorul Serbiei după sistarea livrărilor de țiței către rafinăria rusească

Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat că va efectua miercuri o vizită la Belgrad pentru a discuta modalitățile prin care Ungaria poate sprijini Serbia, după ce livrările de țiței din Croația au fost sistate în urma sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra rafinăriei sârbe deținută de Rusia.

Decizia Croației de a opri transporturile de petrol a fost determinată de sancțiunile americane aplicate luna trecută, măsură care pune acum în pericol aprovizionarea Serbiei cu combustibil înainte de sezonul rece. Președintele Aleksandar Vucic a avertizat marți că rafinăria Pancevo riscă să se închidă în patru zile dacă restricțiile nu vor fi ridicate, ceea ce ar crea o criză energetică majoră.

„Serbia este într-o situație dificilă. Noi, ungurii, vom ajuta evident Serbia și poporul sârb, precum și economia sârbă. Vom discuta detaliile acestui ajutor la Belgrad”, a declarat Szijjarto într-un mesaj video publicat pe pagina sa de Facebook.

Compania petrolieră MOL a transmis anterior că va suplimenta cantitățile livrate Serbiei, însă nu a precizat volumul și nici modul de transport. În același timp, Ungaria și Serbia planifică o nouă conductă de petrol, care ar urma să fie finalizată până în 2028 și să asigure integral necesarul de țiței al Serbiei. Proiectul, aflat încă în fază de planificare, prevede un flux anual de 4–5 milioane de tone de petrol rusesc către Serbia, tranzitând Ungaria.

#serbia #ajutor #petrol #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.