Bugetul UE pentru 2026, adoptat: mai mulți bani se alocă pentru cercetare, securitate și vecinătatea UE

Parlamentul European a votat un buget pe 2026 care prevede 192,8 miliarde de euro în plăţi şi 190,1 miliarde de euro în angajamente şi în care a reuşit să obţină mai multe fonduri pentru cercetare, infrastructura transfrontalieră, managementul frontierelor, acţiune climatică şi politica externă.

În urma unui acord cu statele membre la care s-a ajuns pe 15 noiembrie, PE a obţinut o sumă suplimentară de 372,7 milioane pentru priorităţile sale, pe lângă ceea ce Comisia Europeană a propus iniţial în proiectul său de buget, scrie Agerpres.

Pentru a stimula competitivitatea şi a ameliora infrastructura transfrontalieră, eurodeputaţii au sporit finanţarea pentru programul Horizon Europe cu 20 de milioane de euro, iar pentru reţele de transport şi energetice aceasta a crescut cu 23,5 milioane de euro.

PE a obţinut, de asemenea, o alocare suplimentară de 10 milioane de dolari pentru Mecanismul de protecţie civilă al UE şi RescEU pentru a ameliora coordonarea şi răspunsul în caz de dezastru. În condiţiile în care joacă un rol-cheie în pregătirea apărării UE, mobilitatea militară va beneficia şi ea de o alocare suplimentară de 10 milioane de dolari. Eurodeputaţii s-au asigurat de asemenea că managementul frontierelor va fi consolidat prin alocarea a încă 10 milioane de euro.

Programul de mediu al UE şi pentru acţiune climatică, LIFE, va primi o finanţare suplimentară de 10 milioane de dolari, în timp ce programele EU4Health şi Erasmus+ vor beneficia fiecare de 3 milioane de euro în plus.

Parlamentul a obţinut de asemenea 35 de milioane de euro în plus pentru Vecinătatea sudică a UE şi 25 de milioane de dolari pentru Vecinătatea estică. De asemenea, a asigurat o creştere de 35 de milioane de dolari pentru ajutorul umanitar, drept răspuns la instabilitatea geopolitică în creştere, accelerarea crizelor umanitare globale şi urgenţelor provocate de climă.

Pentru a crea noi oportunităţi, în special pentru tinerii fermieri, finanţarea pentru măsuri care promovează produsele agricole europene în baza Fondului de garantare pentru agricultura europeană a fost sporită cu 105 milioane de euro.

UE se confruntă cu o creştere cu 4,3 miliarde de euro a costurilor împrumuturilor pentru programul NextGenerationEU în 2026, ceea ce reprezintă dublul planului iniţial al CE. Aşa cum s-a convenit anterior, costurile suplimentare sunt gestionate printr-un aşa numit “mecanism de cascadă”, care este menit să gestioneze cheltuielile în creştere pentru returnarea banilor utilizaţi pentru NextGenerationEU, protejând în acelaşi timp programele esenţiale.

Bugetul UE pe 2026 a fost votat cu 419 voturi pentru, 185 împotrivă şi 53 de abţineri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#parlamentul european #vecinatatea ue #bugetul ue

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Licitația pentru instalarea centralelor de cogenerare de la CT Vest și CET Sursa 3 eate pe ultima sută de metru, în timp ce Ministerul Energiei confirmă existența unui „gap financiar semnificativ” între ofertele depuse și bugetul proiectului. Ministrul Dorin Junghietu declară că raportul de evaluare este pe ultima sută de metri, iar procedura rămâne în desfășurare, însă finalizarea depinde de discuțiile cu Banca Mondială.

Potrivit ministrului, comisia de licitație „definitivează raportul de evaluare”, iar documentul urmează să fie transmis Băncii Mondiale pentru analiză. Abia după avizul acesteia, Guvernul va decide dacă procedura continuă, se modifică sau se relansează. Junghietu explică faptul că între ofertele depuse și bugetul disponibil s-a constatat „un gap destul de semnificativ”, determinat în parte de creșterea prețurilor în perioada 2022–2025 pe piața echipamentelor pentru cogenerare — o creștere alimentată de inflație, războiul din Ucraina și presiunea globală pe lanțurile de producție.

„Potențial, o parte din diferență ar fi justificată, dar trebuie evaluat complet. Nimeni nu a spus că statul va acoperi 30 de milioane de dolari. A fost identificat un gap financiar, iar acest lucru trebuie analizat, inclusiv din perspectiva modului în care continuăm procedura”, afirmă ministrul.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.

În paralel, Banca Mondială a anunțat o misiune urgentă la Chișinău între 24 și 27 noiembrie 2025. Experții urmează să analizeze stadiul licitației, sursele posibile de acoperire a deficitului de finanțare, corectitudinea procedurilor derulate de UCIPE și impactul pe termen lung asupra Termoelectrica și asupra securității energetice în pragul iernii.

Redacția BANI.MD a transmis în ultimele zile un set de întrebări ministrului Dorin Junghietu privind situația licitației. Astăzi, ministrul a redirecționat întrebările către serviciul de comunicare al instituției, confirmând implicit că analizele sunt în desfășurare, iar autoritățile evită pentru moment comentarii suplimentare până la finalizarea raportului de evaluare și discutarea acestuia cu Banca Mondială.