Dobânzi de peste 9% pentru datoria Moldovei! Garvriliță recunoaște presiunile și caută soluții urgente

26 Nov. 2025, 14:35
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
26 Nov. 2025, 14:35 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Potrivit ministrului Finanțelor, Adrina Gavriliță nivelul actual al costului datoriei este „un pic peste 9%” și nu reprezintă nici un vârf istoric, dar nici un nivel care să poată fi considerat satisfăcător pe termen lung. Gavriliță a subliniat că discuțiile privind optimizarea costurilor vor continua în cadrul Ministerului și cu partenerii de dezvoltare. „Atât stocul datoriei, cât și costul de servire sunt o prioritate foarte importantă pentru mine”, a precizat el.

Rectificarea bugetară aprobată astăzi include și o reducere de 31 milioane de lei la capitolul costuri de servire a datoriei, o ajustare pe care ministrul o consideră un pas în direcția corectă. Gavriliță a explicat că accesarea finanțării externe rămâne avantajoasă, dar implică și anumite riscuri suplimentare comparativ cu finanțarea internă.

În luna decembrie, Ministerul Finanțelor va continua discuțiile cu Fondul Monetar Internațional, urmând ca în paralel să fie evaluate și alte opțiuni de finanțare disponibile prin instituțiile financiare internaționale și alți parteneri externi. Ministrul a reiterat că orice decizie va ține cont de „responsabilitatea maximă față de nivelul datoriei și costul acesteia”.

Ultimle date ale Ministereului Finanțelor arată că la sfârșitul lunii octombrie, datoria de stat internă la valoarea nominală, comparativ cu situaţia de la începutul anului, s-a majorat cu 4,7 miliarde de lei şi a constituit 48,6 miliarde de lei. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 5,7 miliarde de lei la valoarea nominală și a emisiunii VMS prin intermediul platformei electronice eVMS.md cu 451,81 mil.lei, precum și din contul răscumpărării VMS convertite în sumă de 1,08 miliarde de lei și a răscumpărării VMS emise pentru unele scopuri stabilite de lege în sumă de 360,0 mil.lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.