Întoarcerea gigantului: SUA dezleagă exporturile de potasiu ale Belarusului

Statele Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor asupra exportului de potasiu din Belarus, un sector-cheie al economiei belaruse, ale cărui livrări reprezentau înainte de 2021 circa o cincime din exportul mondial de îngrășăminte pe bază de potasiu.

Anunțul a fost făcut de John Cole, trimisul special al SUA în Belarus, citat de canalul de Telegram „Pul Pervogo”. Potrivit acestuia, decizia a fost luată la indicația președintelui american Donald Trump.

„În conformitate cu instrucțiunile președintelui Trump, Statele Unite ridică sancțiunile asupra potasiului. Cred că este un pas foarte bun din partea SUA pentru Belarus. Le ridicăm chiar acum”, a declarat Cole.

Emisarul american a precizat că negocierile privind regimul de sancțiuni împotriva Minskului vor continua, iar pe măsura normalizării relațiilor bilaterale ar putea fi eliminate și alte restricții.

John Cole a sosit la Minsk pe 12 decembrie. În zilele de vineri și sâmbătă, delegația americană, condusă de acesta, a purtat negocieri cu ușile închise cu președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, scrie publicația „Zerkalo”. Agenția BELTA relatează că, potrivit părții americane, întâlnirea a fost „foarte productivă”. Printre subiectele discutate s-au numărat războiul din Ucraina și situația din Venezuela. Cole și-a exprimat, totodată, speranța că pe viitor SUA și Belarus ar putea ajunge la un acord privind eliminarea tuturor sancțiunilor.

Sancțiunile împotriva companiei de stat „Belaruskalîi” au fost introduse de SUA în august 2021, ca reacție la reprimarea protestelor de masă din Belarus din 2020. Acestea au fost primele sancțiuni sectoriale aplicate economiei belaruse și au presupus interzicerea încheierii de noi contracte cu producătorii și exportatorii de îngrășăminte pe bază de potasiu. Restricțiile au intrat în vigoare în decembrie 2021, forțând Minskului să-și reorienteze exporturile către piețele asiatice și să vândă produsele cu discount.

Înainte de sancțiuni, Belarus era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de clorură de potasiu, livrând în cei mai buni ani până la 12 milioane de tone anual, în peste 100 de țări – aproximativ 20% din exportul global. Vânzările de potasiu aduceau Belarusului circa 2,8 miliarde de dolari anual, echivalentul a peste 4% din PIB și 7% din veniturile totale din export.

În februarie 2025, The New York Times scria că SUA și Belarus ar putea încheia o „mare înțelegere”, în cadrul căreia Minsk ar elibera mai mulți deținuți politici, iar Washingtonul ar relaxa sancțiunile asupra băncilor belaruse și exportului de potasiu. În septembrie, după o vizită anterioară a unei delegații americane la Minsk, peste 50 de deținuți politici au fost eliberați și ulterior deportați, fiind anunțată atunci și ridicarea sancțiunilor împotriva companiei aeriene Belavia.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Seceta și alte fenomene climatice extreme au generat pierderi economice semnificative pentru Republica Moldova în ultimii 25 de ani, afectând în special agricultura, sectorul energetic și infrastructura, iar aceste riscuri au devenit o amenințare directă la adresa stabilității financiare. Concluzia se regăsește în Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă 2024–2028, elaborată de Banca Națională a Moldovei .

Potrivit documentului, Republica Moldova se numără printre cele mai vulnerabile state europene la schimbările climatice, iar frecvența tot mai mare a secetelor, inundațiilor și înghețurilor târzii a provocat pierderi economice cumulate considerabile pe termen lung. Cele mai expuse rămân agricultura, resursele de apă, sănătatea, transportul și sectorul energetic – domenii care au un impact direct asupra creditării bancare și a investițiilor.

În acest context, BNM avertizează că riscurile climatice pot deveni riscuri financiare sistemice, dacă nu sunt integrate în politicile de creditare și supraveghere. „Provocările de mediu, inclusiv cele climatice, vor reprezenta una dintre principalele surse de risc pentru sectorul financiar”, se arată în documentul strategic.

Pentru a reduce expunerea economiei la pierderi similare în următoarele decenii, BNM propune o reformă amplă a modului în care sunt direcționați banii în economie. Printre măsurile-cheie se numără elaborarea unei Taxonomii naționale pentru finanțare durabilă, după modelul Uniunii Europene, care va stabili clar ce activități economice pot fi considerate „durabile” și eligibile pentru finanțare verde.

Totodată, vor fi introduse obligațiuni verzi și credite verzi, iar băncile vor fi obligate să țină cont de riscurile climatice și sociale atunci când acordă finanțări. Integrarea criteriilor ESG (mediu, social, guvernanță) va deveni parte a supravegherii prudențiale exercitate de BNM, iar instituțiile financiare vor trebui să raporteze public impactul lor asupra mediului și societății.

Documentul subliniază că fără redirecționarea fluxurilor financiare către investiții reziliente la climă, economia Republicii Moldova riscă să acumuleze pierderi și mai mari în următorii ani, în special pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme.

Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă acoperă perioada 2024–2028 și este gândită ca un instrument de aliniere a sistemului financiar moldovenesc la standardele UE, dar și ca un mecanism de protecție economică într-o țară unde schimbările climatice nu mai sunt o amenințare teoretică, ci o realitate contabilizată în pierderi reale .