Seceta mănâncă miliarde din economie. BNM avertizează asupra unui risc economic sistemic

Seceta și alte fenomene climatice extreme au generat pierderi economice semnificative pentru Republica Moldova în ultimii 25 de ani, afectând în special agricultura, sectorul energetic și infrastructura, iar aceste riscuri au devenit o amenințare directă la adresa stabilității financiare. Concluzia se regăsește în Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă 2024–2028, elaborată de Banca Națională a Moldovei .

Potrivit documentului, Republica Moldova se numără printre cele mai vulnerabile state europene la schimbările climatice, iar frecvența tot mai mare a secetelor, inundațiilor și înghețurilor târzii a provocat pierderi economice cumulate considerabile pe termen lung. Cele mai expuse rămân agricultura, resursele de apă, sănătatea, transportul și sectorul energetic – domenii care au un impact direct asupra creditării bancare și a investițiilor.

În acest context, BNM avertizează că riscurile climatice pot deveni riscuri financiare sistemice, dacă nu sunt integrate în politicile de creditare și supraveghere. „Provocările de mediu, inclusiv cele climatice, vor reprezenta una dintre principalele surse de risc pentru sectorul financiar”, se arată în documentul strategic.

Pentru a reduce expunerea economiei la pierderi similare în următoarele decenii, BNM propune o reformă amplă a modului în care sunt direcționați banii în economie. Printre măsurile-cheie se numără elaborarea unei Taxonomii naționale pentru finanțare durabilă, după modelul Uniunii Europene, care va stabili clar ce activități economice pot fi considerate „durabile” și eligibile pentru finanțare verde.

Totodată, vor fi introduse obligațiuni verzi și credite verzi, iar băncile vor fi obligate să țină cont de riscurile climatice și sociale atunci când acordă finanțări. Integrarea criteriilor ESG (mediu, social, guvernanță) va deveni parte a supravegherii prudențiale exercitate de BNM, iar instituțiile financiare vor trebui să raporteze public impactul lor asupra mediului și societății.

Documentul subliniază că fără redirecționarea fluxurilor financiare către investiții reziliente la climă, economia Republicii Moldova riscă să acumuleze pierderi și mai mari în următorii ani, în special pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme.

Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă acoperă perioada 2024–2028 și este gândită ca un instrument de aliniere a sistemului financiar moldovenesc la standardele UE, dar și ca un mecanism de protecție economică într-o țară unde schimbările climatice nu mai sunt o amenințare teoretică, ci o realitate contabilizată în pierderi reale .

#seceta #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, consideră exagerată acordarea tichetelor de masă angajaților din sectorul public sau companiilor de stat care încasează salarii de peste 100 000 de lei lunar.

Întrebată, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, despre situațiile în care persoane cu remunerații de aproximativ 140.000 de lei pe lună primesc suplimentar și tichete de masă, ministra Finanțelor a spus că astfel de plăți nu sunt necesare.

„Eu tot cred că sunt exagerate. Cred că o remunerație de 100.000 de lei îți permite să-ți acoperi cheltuielile”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a reiterat ulterior că, în opinia sa, asemenea beneficii nu se justifică în cazul persoanelor cu venituri foarte mari.

„După mine, aceste plăți nu sunt necesare”, a spus Belous, care a precizat că este „rezonabilă” obiecția privind acordarea tichetelor de masă persoanelor cu salarii de peste 100.000 de lei.

Subiectul este relevant inclusiv în contextul remunerațiilor acordate conducerii unor companii de stat. De exemplu, directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a declarat pentru anul 2025 un salariu de aproximativ 1,2 milioane de lei, echivalentul unei medii de circa 99,6 mii de lei pe lună.

Pe lângă salariu, Buzatu a beneficiat de 36 de mii de lei sub formă de diurne și de 14,2 mii de lei în tichete de masă. În total, veniturile aferente funcției de la Energocom au depășit 1,24 milioane de lei într-un singur an.

Eugeniu Buzatu conduce Energocom din decembrie 2024. Compania a solicitat în acest an Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică majorarea tarifului reglementat la gazele naturale pentru consumatorii casnici, de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.