Seceta mănâncă miliarde din economie. BNM avertizează asupra unui risc economic sistemic

Seceta și alte fenomene climatice extreme au generat pierderi economice semnificative pentru Republica Moldova în ultimii 25 de ani, afectând în special agricultura, sectorul energetic și infrastructura, iar aceste riscuri au devenit o amenințare directă la adresa stabilității financiare. Concluzia se regăsește în Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă 2024–2028, elaborată de Banca Națională a Moldovei .

Potrivit documentului, Republica Moldova se numără printre cele mai vulnerabile state europene la schimbările climatice, iar frecvența tot mai mare a secetelor, inundațiilor și înghețurilor târzii a provocat pierderi economice cumulate considerabile pe termen lung. Cele mai expuse rămân agricultura, resursele de apă, sănătatea, transportul și sectorul energetic – domenii care au un impact direct asupra creditării bancare și a investițiilor.

În acest context, BNM avertizează că riscurile climatice pot deveni riscuri financiare sistemice, dacă nu sunt integrate în politicile de creditare și supraveghere. „Provocările de mediu, inclusiv cele climatice, vor reprezenta una dintre principalele surse de risc pentru sectorul financiar”, se arată în documentul strategic.

Pentru a reduce expunerea economiei la pierderi similare în următoarele decenii, BNM propune o reformă amplă a modului în care sunt direcționați banii în economie. Printre măsurile-cheie se numără elaborarea unei Taxonomii naționale pentru finanțare durabilă, după modelul Uniunii Europene, care va stabili clar ce activități economice pot fi considerate „durabile” și eligibile pentru finanțare verde.

Totodată, vor fi introduse obligațiuni verzi și credite verzi, iar băncile vor fi obligate să țină cont de riscurile climatice și sociale atunci când acordă finanțări. Integrarea criteriilor ESG (mediu, social, guvernanță) va deveni parte a supravegherii prudențiale exercitate de BNM, iar instituțiile financiare vor trebui să raporteze public impactul lor asupra mediului și societății.

Documentul subliniază că fără redirecționarea fluxurilor financiare către investiții reziliente la climă, economia Republicii Moldova riscă să acumuleze pierderi și mai mari în următorii ani, în special pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme.

Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă acoperă perioada 2024–2028 și este gândită ca un instrument de aliniere a sistemului financiar moldovenesc la standardele UE, dar și ca un mecanism de protecție economică într-o țară unde schimbările climatice nu mai sunt o amenințare teoretică, ci o realitate contabilizată în pierderi reale .

#seceta #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Jocurile de noroc au adus câștiguri de sute de milioane de lei persoanelor fizice din Republica Moldova în 2025. Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, valoarea veniturilor obținute din această sursă a ajuns la 334,5 milioane de lei, în creștere cu peste 22% într-un singur an.

În 2024, persoanele fizice au încasat 273,7 milioane de lei din jocuri de noroc. Astfel, într-un singur an, suma a crescut cu 60,8 milioane de lei, sau cu 22,21%.

Raportată la întregul an, suma de 334,5 milioane de lei echivalează cu o medie statistică de aproximativ 27,9 milioane de lei pe lună sau peste 916 mii de lei pe zi.

Potrivit raportului SFS, 39 de persoane din categoria contribuabililor cu venituri anuale de peste un milion de lei au declarat inclusiv câștiguri provenite din jocuri de noroc.

Acestea fac parte din grupul celor 9.643 de persoane care au declarat în 2025 venituri de peste un milion de lei fiecare. Numărul contribuabililor din această categorie a crescut cu 1.624 într-un singur an.

În total, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat 32,8 miliarde de lei, iar impozitul calculat pentru veniturile acestora s-a ridicat la aproximativ 2,3 miliarde de lei.

Cu toate acestea, prezența celor 39 de persoane în categoria contribuabililor milionari nu înseamnă neapărat că fiecare a câștigat peste un milion de lei exclusiv din jocuri de noroc. Pragul de un milion se referă la veniturile totale anuale ale persoanei, iar jocurile de noroc au fost una dintre sursele declarate.

Creșterea de 22,2% a câștigurilor din jocuri de noroc este peste ritmul general de creștere a veniturilor persoanelor fizice. Datele Fiscului arată că veniturile raportate pentru 2025 au crescut cu 12,2%, în timp ce câștigurile din jocuri de noroc au avansat aproape de două ori mai rapid.

Astfel, într-un singur an, câștigurile raportate din jocurile de noroc au crescut cu peste 60 de milioane de lei și au ajuns la mai mult de o treime de miliard de lei.