Seceta mănâncă miliarde din economie. BNM avertizează asupra unui risc economic sistemic

Seceta și alte fenomene climatice extreme au generat pierderi economice semnificative pentru Republica Moldova în ultimii 25 de ani, afectând în special agricultura, sectorul energetic și infrastructura, iar aceste riscuri au devenit o amenințare directă la adresa stabilității financiare. Concluzia se regăsește în Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă 2024–2028, elaborată de Banca Națională a Moldovei .

Potrivit documentului, Republica Moldova se numără printre cele mai vulnerabile state europene la schimbările climatice, iar frecvența tot mai mare a secetelor, inundațiilor și înghețurilor târzii a provocat pierderi economice cumulate considerabile pe termen lung. Cele mai expuse rămân agricultura, resursele de apă, sănătatea, transportul și sectorul energetic – domenii care au un impact direct asupra creditării bancare și a investițiilor.

În acest context, BNM avertizează că riscurile climatice pot deveni riscuri financiare sistemice, dacă nu sunt integrate în politicile de creditare și supraveghere. „Provocările de mediu, inclusiv cele climatice, vor reprezenta una dintre principalele surse de risc pentru sectorul financiar”, se arată în documentul strategic.

Pentru a reduce expunerea economiei la pierderi similare în următoarele decenii, BNM propune o reformă amplă a modului în care sunt direcționați banii în economie. Printre măsurile-cheie se numără elaborarea unei Taxonomii naționale pentru finanțare durabilă, după modelul Uniunii Europene, care va stabili clar ce activități economice pot fi considerate „durabile” și eligibile pentru finanțare verde.

Totodată, vor fi introduse obligațiuni verzi și credite verzi, iar băncile vor fi obligate să țină cont de riscurile climatice și sociale atunci când acordă finanțări. Integrarea criteriilor ESG (mediu, social, guvernanță) va deveni parte a supravegherii prudențiale exercitate de BNM, iar instituțiile financiare vor trebui să raporteze public impactul lor asupra mediului și societății.

Documentul subliniază că fără redirecționarea fluxurilor financiare către investiții reziliente la climă, economia Republicii Moldova riscă să acumuleze pierderi și mai mari în următorii ani, în special pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme.

Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă acoperă perioada 2024–2028 și este gândită ca un instrument de aliniere a sistemului financiar moldovenesc la standardele UE, dar și ca un mecanism de protecție economică într-o țară unde schimbările climatice nu mai sunt o amenințare teoretică, ci o realitate contabilizată în pierderi reale .

#seceta #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia de selectare a candidatului pentru funcția de director general al S.A. „Moldtelecom” a admis în etapa următoare a concursului doi candidați. Este vorba de actualul director general interimar al companiei, Viorel Motorniuc, și fostul director B2B și ICT al Orange Moldova, Andrei Preașcă.

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat că, până la expirarea termenului de depunere a dosarelor, au fost înregistrate doar două candidaturi, iar ambele au fost declarate eligibile pentru continuarea concursului.

Viorel Motorniuc conduce interimar Moldtelecom din ianuarie 2024, după plecarea fostului director general Alexandru Ciubuc. Anterior, acesta a fost consilier în cadrul Agenției Proprietății Publice și consilier economic al prim-ministrului, iar în sectorul privat a ocupat funcții de conducere la Orhei-Vit, Bemol Retail și alte companii din domeniul comercial.

Contracandidatul său, Andrei Preașcă, vine din mediul privat, cu peste două decenii de experiență în industria telecom. Acesta a activat timp de aproximativ 24 de ani în cadrul Orange Moldova, unde a ocupat funcția de director B2B Sales & ICT și a fost membru al Consiliului de Administrație. Potrivit CV-ului său, Preașcă a coordonat dezvoltarea serviciilor destinate clienților corporativi și proiecte de transformare digitală, având responsabilități directe asupra performanței financiare a segmentului business.