Statul mizează pe investiții mari: praguri de 10 milioane euro și 25 milioane euro pentru facilități

Investițiile strategice, cu o valoare de cel puțin 10 milioane de euro, vor beneficia de un regim special de sprijin în Republica Moldova, potrivit proiectului noii Legi cu privire la investiții, examinat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat. Documentul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și vizează stimularea investițiilor private în sectoare cu potențial înalt de creștere și inovare.

Conform proiectului, investițiile de minimum 10 milioane de euro vor fi calificate drept investiții strategice și vor beneficia în primul rând de facilități administrative, precum proceduri simplificate, termene clare de autorizare și asistență prin mecanismul de tip „ghișeu unic”, gestionat de Agenția de Investiții din Moldova.

În același timp, proiectul stabilește praguri distincte pentru facilitățile suplimentare acordate de stat. Astfel, facilitățile funciare sunt prevăzute doar pentru investițiile cu o valoare de cel puțin 25 de milioane de euro și pot include transmiterea terenurilor din proprietatea publică în comodat sau în superficie, fără plata chiriei sau redevenței anuale, pe o perioadă de până la 49 de ani, precum și anumite scutiri sau amânări de la plata taxelor locale, cu acordul autorităților administrației publice locale.

Pentru investițiile care depășesc pragul de 50 de milioane de euro, Guvernul va putea încheia acorduri speciale de investiții, menite să reducă riscurile și să ofere un cadru clar de sprijin pentru implementarea proiectelor. Legea va reglementa investițiile realizate de persoane fizice și juridice, rezidente sau nerezidente, cu domiciliul sau sediul permanent în Republica Moldova sau în afara țării, fără a se aplica investițiilor publice sau celor realizate de organizații necomerciale în scopuri sociale, educaționale, filantropice, științifice sau religioase.

Un capitol distinct este dedicat investitorilor străini, care vor avea dreptul să transfere liber, în valută liber convertibilă, profiturile și alte venituri obținute din activitatea investițională, cu condiția achitării obligațiilor fiscale față de stat, și să dobândească dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile din Republica Moldova, cu excepția terenurilor agricole și a celor din fondul silvic.

Autoritățile estimează că noul cadru legal va contribui la crearea unui mediu investițional mai predictibil și mai atractiv pentru investițiile mari, capabile să accelereze modernizarea economiei și apropierea Republica Moldova de standardele Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#investitii strategice #Investiții #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii din Republica Moldova se confruntă cu o situație critică, în condițiile în care costurile logistice au crescut cu peste 45%, iar o parte tot mai mare din prețul cerealelor este absorbită de transport, a declarat președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov.

Potrivit deputatului, problemele sunt amplificate de scumpirea carburanților, lipsa capacităților suficiente de transport și cozile de la punctele vamale și din Portul Internațional Liber Giurgiulești.

„Avem problema logistică, avem problema scumpirii carburanților și transportul este foarte scump. În afară de faptul că transportul este foarte scump, el nu este disponibil, rândurile sunt foarte mari atât la vamă, cât și în portul Giurgiulești”, a declarat Ivanov.

Acesta susține că majorarea costurilor logistice lovește direct în agricultorii care încă dețin cereale în depozite și care nu reușesc să le valorifice la un preț suficient pentru a-și acoperi cheltuielile.

„Logistica a crescut cu peste 45%. Ca să înțelegeți cât de gravă este situația, dintr-un kilogram de grâu ajuns în portul Giurgiulești, undeva 75–80 de bani reprezintă numai costul de transport”, a spus președintele Comisiei agricultură.

Ivanov a criticat și modul în care este prezentată existența stocurilor de carburanți, afirmând că problema esențială este cine suportă costurile constituirii acestora.

„Se anunță foarte mult că avem stocuri pe zece zile. Întrebarea este: pe banii cui s-au făcut aceste stocuri și cine va plăti aceste stocuri?”, a declarat deputatul.

Potrivit lui, existența unor rezerve nu ar reflecta neapărat o capacitate mai bună de gestionare a situației, ci inclusiv faptul că o parte dintre agricultori nu au avut resurse pentru a-și cumpăra motorină din timp.

Ivanov susține că mulți fermieri se află „la limită”, atât din cauza prețurilor ridicate la carburanți, cât și pentru că nu au reușit să-și vândă cerealele, despre care afirmă că în unele cazuri sunt comercializate sub costul de producție.

„Mulți agricultori, din păcate, nu și-au făcut stoc, nu au făcut achiziții de motorină. Mulți agricultori sunt la limită, atât prin prisma faptului că motorina este foarte scumpă, cât și prin prisma faptului că nu au reușit să vândă cerealele care deja sunt sub costul de producție”, a spus Ivanov.

Președintele Comisiei pentru agricultură consideră că instituirea unei stări de urgență nu este suficientă pentru soluționarea problemelor din sector și a criticat Guvernul pentru modul în care gestionează situația.

„Este o situație critică și, din păcate, această situație nu va fi rezolvată doar printr-o simplă stare de urgență”, a declarat Ivanov.

Deputatul a comparat starea de urgență cu „tragerea jaluzelelor” în casa Guvernului, afirmând că măsurile luate în această perioadă vor genera ulterior costuri care vor trebui achitate.

„Ultima jaluzea va fi ridicată, casa va sclipi, noi vom avea impresia că totul este bine, dar de fapt va veni și nota de plată pentru acea curățenie. Vom plăti”, a conchis Serghei Ivanov.

#criză #Agricultură #Guvern