„Baronul insolvabilităților” și caruselul milioanelor! Datorii uriașe, firme afiliate și creanțe greu de recuperat

14 Aug. 2026, 12:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Aug. 2026, 12:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania vizată de perchezițiile desfășurate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) într-un dosar de escrocherie și insolvabilitate intenționată este SRL „Agrounire”, arată o investigație publicată de Ziarul de Gardă. Firma a intrat în insolvabilitate în septembrie 2025, după ce a declarat instanței că nu mai dispunea de mijloace pentru achitarea datoriilor ajunse la scadență.

Potrivit investigației, dosarul penal ar fi pornit în urma plângerilor depuse de doi agenți economici de la care „Agrounire” cumpărase floarea-soarelui și față de care acumulase datorii. PCCOCS suspectează că scopul unor operațiuni ar fi fost evitarea achitării mărfii și înstrăinarea fictivă a activelor companiei.

Cifrele prezentate în investigație scot la iveală situația financiară declarată de companie înainte de insolvabilitate. La 26 august 2025, „Agrounire” s-a adresat Judecătoriei Chișinău și a cerut deschiderea propriei proceduri de insolvabilitate, susținând că intenționează să-și restructureze activitatea.

Compania declara atunci datorii de aproximativ 74 de milioane de lei, în timp ce în cele două conturi bancare ale sale se aflau puțin peste 11 mii de lei. În același timp, „Agrounire” susținea că avea de recuperat circa 41 de milioane de lei de la alte firme și persoane.

Ulterior însă, cifrele datoriilor s-au modificat. Într-o cerere concretizată depusă în instanță, acestea au fost indicate la aproximativ 69 de milioane de lei. Iar tabelul definitiv actualizat al creanțelor, întocmit în ianuarie 2026 de lichidator, indica o masă credală de numai 39,7 milioane de lei.

Unul dintre cele mai controversate elemente descrise de Ziarul de Gardă îl reprezintă o serie de tranzacții efectuate cu puțin timp înainte de solicitarea insolvabilității.

Între 24 iulie și 14 august 2025, „Agrounire” a încheiat 24 de contracte de cesiune cu „WETRADE”, companie afiliată grupului din care face parte și „Agrounire”. Valoarea acestora era de aproximativ 37 de milioane de lei.

Prin aceste contracte, „WETRADE” a transmis către „Agrounire” dreptul de a încasa datorii de la diferite companii și gospodării țărănești. În schimb, „Agrounire” urma să achite către firma afiliată valoarea creanțelor preluate.

Investigația ZdG arată însă că o parte dintre debitorii de la care „Agrounire” trebuia să recupereze banii se aflau ei înșiși în proceduri de insolvabilitate. Tocmai dificultatea recuperării acestor creanțe a fost ulterior invocată de companie printre motivele care au condus la incapacitatea sa de plată.

Mai mult, printre principalii creditori ai „Agrounire” apar două firme afiliate: „Agricore Solutions”, cu o creanță de aproximativ 16,8 milioane de lei, și „WETRADE”, cu peste 3 milioane de lei.

Avocatul a doi dintre creditorii externi, Dorin Ceban, susține că masa credală ar fi fost „umflată artificial”, iar tranzacțiile cu firmele afiliate ar fi urmărit simularea unei stări de insolvabilitate.

Potrivit calculelor invocate de acesta, fără tranzacțiile contestate, „Agrounire” ar fi fost solvabilă în momentul depunerii cererii, iar datoriile scadente reale ar fi fost de aproximativ 17 milioane de lei, nu 65–74 de milioane de lei. Aceste afirmații reprezintă poziția avocatului creditorilor și nu o constatare definitivă a instanței.

Reprezentanții „Agrounire” resping însă acuzațiile. Avocatul companiei, Oleg Mistrean, susține că firma s-a confruntat cu o lipsă reală de lichidități și că scopul contractelor de cesiune a fost tocmai crearea unor surse suplimentare de bani pentru achitarea creditorilor.

Potrivit acestuia, prin cesiuni nu ar fi fost scoase active din patrimoniul „Agrounire”. Avocatul mai afirmă că „WETRADE” a stins datorii bancare ale companiei de aproximativ 22 de milioane de lei, iar „Agricore Solutions” ar fi preluat o altă obligație majoră față de un creditor extern.

Apărarea mai susține că „Agrounire” a stins integral creanțele a 46 de creditori și invocă un control al Serviciului Fiscal de Stat care, potrivit avocatului, nu ar fi constatat operațiuni sau încălcări fiscale care să indice o insolvabilitate intenționată.

Reprezentanții companiei subliniază că informațiile prezentate de PCCOCS constituie, la această etapă, o versiune examinată în cadrul urmăririi penale și nu reprezintă o constatare definitivă privind caracterul tranzacțiilor sau vinovăția persoanelor vizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Sept. 2026, 19:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Sept. 2026, 19:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aproximativ 520 de vagoane cu grâu, orz și rapiță au tranzitat, în perioada 17 august–14 septembrie 2026, ruta feroviară Vălcineț–Bălți–Ungheni, potrivit unei analize publicate de economistul Iurie Rija. Volumul total transportat este estimat la 35,3–36,4 mii de tone, iar la o încărcare medie de 69 de tone pe vagon ajunge la circa 35.880 de tone.

Economistul atrage atenția că traficul a fost neuniform și s-a desfășurat preponderent pe timp de noapte. Între 17 august și 5 septembrie au fost raportate aproximativ 500 de vagoane, ceea ce ar însemna o medie de 25 de vagoane pe zi și 1.700–1.750 de tone de produse agricole transportate zilnic.

Potrivit lui Rija, această medie depășește cu aproximativ 25% limita superioară a ritmului orientativ declarat anterior, de 15–20 de vagoane pe zi. În opinia sa, diferența arată că este nevoie de o evidență zilnică mai clară, întrucât totalul raportat și ritmul declarat nu descriu aceeași intensitate a traficului feroviar.

Până la 4 septembrie au fost înregistrate 50 de vagoane goale care au revenit pe traseu, echivalentul a 10% din cele aproximativ 500 de vagoane încărcate raportate în prima perioadă. Economistul precizează însă că acest raport nu poate fi interpretat drept dovadă că restul vagoanelor ar fi fost blocate, întrucât evidența returului începe abia de la 1 septembrie.

Între 5 și 13 septembrie nu au fost raportate mișcări de vagoane pe această rută. Pauza de nouă zile reprezintă aproximativ 31% din întreaga perioadă analizată. Rija subliniază că datele disponibile nu permit stabilirea motivului întreruperii și nu se poate spune dacă a fost vorba despre un blocaj tehnic, lipsa mărfii sau o decizie comercială.

Tranzitul a fost reluat în noaptea de 14 septembrie, când au trecut alte 20 de vagoane, cu o încărcătură estimată la 1.360–1.400 de tone. La media de 69 de tone pe vagon, lotul a transportat aproximativ 1.380 de tone. Potrivit economistului, această deplasare marchează reluarea tranzitului, dar nu confirmă încă revenirea la un program regulat.

Pentru întregul interval 17 august–14 septembrie, media rezultată este de aproximativ 17,9 vagoane pe zi sau circa 1.237 de tone zilnic. Menținerea acestui ritm timp de o lună ar însemna aproximativ 37.100 de tone transportate, în timp ce menținerea ritmului din prima perioadă, de 25 de vagoane pe zi, ar ridica volumul lunar la aproximativ 51.750 de tone.

Iurie Rija mai precizează că volumul transportat nu permite, de unul singur, evaluarea rentabilității serviciului feroviar sau a impactului asupra exportatorilor moldoveni. Pentru o asemenea analiză ar fi necesare informații privind tarifele, costurile de tracțiune, durata staționărilor, disponibilitatea locomotivelor și efectul tranzitului asupra livrărilor de mărfuri locale.