Boom imobiliar pe datorie. FMI cere reguli mai dure la „Prima Casă”

Fondul Monetar Internațional avertizează asupra riscurilor tot mai mari generate de creșterea rapidă a creditării și de avansul accentuat al prețurilor pe piața imobiliară din Republica Moldova și recomandă înăsprirea condițiilor programului „Prima Casă”, prin alinierea acestuia la regulile generale de evaluare a profilului debitorilor.

Potrivit FMI, sistemul bancar rămâne robust, bine capitalizat, lichid și profitabil, iar evaluarea realizată în cadrul Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP), derulat împreună cu Banca Mondială, arată că băncile pot face față inclusiv unor șocuri severe. Totuși, instituția subliniază că ritmul ridicat al creditării și creșterea accelerată a prețurilor la locuințe impun o monitorizare mult mai strictă.

În perioada de la sfârșitul anului 2024 până la mijlocul anului 2025, prețurile la locuințe au crescut cu circa 24%, evoluție care a determinat Banca Națională a Moldovei să intervină prin măsuri macroprudențiale. Astfel, BNM a decis majorarea ratei amortizorului anticiclic pentru expunerile din credite, măsură calificată de FMI drept una „adecvată și preventivă”.

În acest context, experții FMI recomandă fortificarea în continuare a măsurilor bazate pe analiza profilului debitorilor și revizuirea programului „Prima Casă”, astfel încât acesta să fie pe deplin aliniat cadrului prudențial existent. Scopul este limitarea acumulării de riscuri în sectorul ipotecar și prevenirea supraîncălzirii pieței imobiliare.

Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că programul „Prima Casă” continuă să se extindă rapid, ajungând să reprezinte 34,9% din totalul creditelor ipotecare noi acordate în trimestrul I al anului 2025. FMI sugerează că această pondere ridicată sporește importanța ajustării condițiilor programului, pentru a evita vulnerabilități pe termen mediu în sistemul financiar. BNM spune că Programul „Prima casă” a dus la un avans trimestrial de 77,8% al creditării ipotecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prima casa #credite #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primarul orașului Strășeni, Valentina Casian, susține că majorarea impozitelor pentru imobilele neîngrijite sau abandonate nu reprezintă o decizie arbitrară a autorităților locale, ci aplicarea prevederilor legale existente.

Potrivit edilului, măsura are la bază articolul 280 din Codul Fiscal, care permite majorarea taxelor cu până la 300% pentru bunurile imobile și terenurile nelucrate.

„Consiliul municipal nu a aprobat nimic nou, ci doar pune în aplicare prevederile Codului fiscal”, a declarat Valentina Casian.

Primarul a explicat că regulamentul vine în contextul existenței mai multor imobile abandonate în oraș, care pot reprezenta un risc pentru siguranța publică, inclusiv prin favorizarea infracțiunilor sau a altor ilegalități.

În acest sens, urmează să fie creată o comisie specială care va identifica și evalua aceste imobile. Ulterior, pentru fiecare caz în parte va fi stabilit gradul de uzură, iar nivelul impozitului va fi determinat în funcție de starea concretă a bunului.

Un regulament aprobat de Consiliul municipal Strășeni pe 26 martie 2026 a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor, după ce prevede majorarea impozitului pe bunurile imobile cu până la 300% pentru proprietățile considerate „neîngrijite”. Documentul stabilește criterii clare de identificare a clădirilor și terenurilor degradate, inclusiv a terenurilor agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Conform prevederilor, o comisie specială va efectua controale în teren, va evalua starea imobilelor și va notifica proprietarii, oferindu-le un termen pentru remedierea situației, în caz contrar urmând a fi aplicate majorări semnificative de taxe.

Reglementările din Codul fiscal oferă consiliilor locale dreptul de a majora impozitul până la 300% pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan și terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Criteriile de încadrare în categoria clădirilor și terenurilor neîngrijite se adoptă prin decizia autorității reprezentative și deliberative a administrației publice locale.