Ipocrizia socială a Guvernului: laudă maternitatea, dar îngheață salariile și le taie pensiile mamelor

Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra unui mecanism pe care îl califică drept profund discriminatoriu pentru femeile din Republica Moldova: modul în care este calculată indemnizația de maternitate și, ulterior, pensia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit lui Ioniță, statul vorbește frecvent despre apărarea drepturilor femeilor, însă ignoră o soluție simplă și esențială: indexarea anuală a concediului de maternitate în funcție de creșterea salariului mediu pe economie. În lipsa acestei ajustări, mamele sunt penalizate pe termen lung, atât la venituri, cât și la pensie.

Economistul a explicat situația printr-un exemplu concret. O femeie care a născut în 2019, când salariul mediu era de aproximativ 8.000 de lei, primește indemnizația pentru creșterea copilului raportată la acest nivel salarial. Dacă stă acasă trei ani și apoi mai naște un copil, ajungând să petreacă șase ani în concediu de maternitate, salariul de referință rămâne „înghețat” la 8.000 de lei, deși, între timp, salariul mediu pe economie a ajuns la circa 17.000 de lei.

„Tu ești tot la 8.000 de lei. Și ție pensia ți se calculează tot de la 8.000 de lei”, a subliniat Ioniță. Astfel, fiecare copil în plus înseamnă, în practică, o pensie mai mică pentru mamă, comparativ cu o persoană care nu a avut perioade lungi de concediu pentru creșterea copiilor.

Veaceslav Ioniță susține că, deși concediul pentru creșterea copilului este asigurat legal în Republica Moldova, modul în care este aplicat creează o discriminare sistemică. „Statul nu spune încă un detaliu: noi ți-l asigurăm într-o manieră discriminatorie. Cu fiecare copil, pensia scade”, a avertizat economistul.

În opinia sa, fără o reformă care să coreleze indemnizațiile de maternitate cu evoluția salariilor din economie, femeile sunt condamnate să plătească pe termen lung costul social al maternității. „Este o catastrofă”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#discriminare #concediu #mama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.