Moldova rămâne fără banii muncitorilor din străinătate

01 Ian. 2026, 11:53
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
01 Ian. 2026, 11:53 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova s-au redus în trimestrul III 2025 cu 2,9% față de perioada anterioară și au totalizat 463,75 milioane de dolari SUA, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei în Balanța de plăți. Volumul acestora a reprezentat 7,6% din Produsul Intern Brut.

Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea intrărilor din remunerarea netă a salariaților, care s-au redus cu 24,21 milioane de dolari. În același timp, transferurile personale și transferurile de capital între gospodăriile populației au înregistrat creșteri de 5,56 milioane de dolari și, respectiv, 4,78 milioane de dolari.

Atât intrările, cât și ieșirile de remiteri personale au avut ca principală destinație și proveniență Uniunea Europeană. Remiterile provenite din UE s-au majorat cu 2,6% față de trimestrul precedent și au constituit 62,7% din total. În schimb, remiterile din CSI s-au diminuat de 4,6 ori, având o pondere de doar 1,8%. Intrările din alte țări au crescut cu 5,8% și au reprezentat 35,4% din total.

Pe de altă parte, remiterile personale plătite nerezidenților au crescut cu 10% în trimestrul III 2025. Majorarea a fost alimentată de sporirea transferurilor de capital între gospodăriile populației, cu 11,20 milioane de dolari, și a transferurilor personale, cu 3,47 milioane de dolari, în timp ce remunerarea netă a salariaților a scăzut ușor, cu 0,70 milioane de dolari.

Ieșirile de remiteri către Uniunea Europeană au avansat cu 23,7% și au concentrat 69,3% din totalul plăților. Transferurile către alte țări au crescut cu 20,7%, cu o pondere de 26,8%, în timp ce ieșirile către CSI s-au redus de 3,2 ori, coborând la 3,9% din total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.