Cel mai bogat ucrainean, care a livrat energie în Moldova, semnează un mega-contract solar cu israelienii

08 Ian. 2026, 11:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Ian. 2026, 11:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Producătorul israelian de energie Econergy Renewable Energy și D.Trading, divizia de tranzacționare a grupului ucrainean DTEK, au semnat un contract de achiziție de energie electrică pentru o capacitate totală de 200 MW, potrivit publicației Renewables Now.

Acordul vizează energia produsă de parcurile solare Părău și Rățeşti și consolidează poziția D.Trading pe piața energiei verzi din Europa de Est. „Acest acord ne consolidează portofoliul de energie verde și reprezintă încă un pas înainte spre a deveni principalul furnizor de soluții pentru active regenerabile și stocare în baterii în Europa de Est”, a declarat Stanislav Dudka, Head of D.Trading Power Desk EU.

Grupul DTEK este controlat de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, considerat cel mai bogat om din Ucraina. Compania sa a fost, de asemenea, unul dintre furnizorii de energie electrică pentru Republica Moldova. Acesta a livrat energie pe piața locală în trimestrul al doilea al anului 2025.

În paralel, Econergy își accelerează extinderea regională. În luna octombrie, compania israeliană a convenit achiziția integrală a parcului eolian de la Rățeşti, cu o capacitate de 155 MW. Tot atunci, Econergy a selectat Shanghai Electric în calitate de antreprenor de inginerie, achiziții și construcții pentru a doua fază a complexului solar Părău, care va avea o capacitate instalată de 342 MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.