Șoferii plătesc, statul papă: doar jumătate din bani ajung la drumuri

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul gazelor naturale pe ruta transbalcanică va continua până la 30 septembrie 2026, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a decis prelungirea mecanismelor speciale utilizate în prezent pentru livrările regionale.

Decizia vizează extinderea aplicării produselor de capacitate „Ruta 1”, „Ruta 2” și „Ruta 3”, care urmau să expire în aprilie curent.

Solicitarea a fost înaintată de Vestmoldtransgaz, în numele operatorilor de transport din mai multe state, în contextul în care aceste mecanisme au fost introduse ca soluție temporară pentru a asigura livrări stabile de gaze.

Potrivit Ministerului Energie, rutele respective permit transportul gazelor naturale dinspre Grecia, inclusiv gaze lichefiate provenite din Statele Unite ale Americii prin Bulgaria, România și Republica Moldova către Ucraina, inclusiv spre depozitele subterane. În același timp, acestea oferă reduceri ale tarifelor de transport în toate țările de tranzit, ceea ce le face mai atractive pentru furnizori.

Autoritățile subliniază că ruta transbalcanică are un rol strategic în actualul context energetic, contribuind la securitatea energetică a Republicii Moldova și a statelor din Europa Centrală și de Est, inclusiv Ungaria și Slovacia, care fac parte din Coridorul Vertical din 2024. Măsura este prezentată și ca un sprijin direct pentru Ucraina.

În condițiile în care a început sezonul de umplere a depozitelor de gaze, prelungirea acestor mecanisme ar urma să faciliteze acumularea stocurilor necesare pentru iarna viitoare și să reducă riscurile de pe piața regională, precizează Ministerul.

Produsele „Ruta 1”, „Ruta 2” și „Ruta 3” sunt considerate o soluție intermediară până la implementarea unui mecanism pe termen lung, planificat pentru 1 octombrie 2026, care ar urma să reducă costurile și să crească competitivitatea coridorului.