Grâul a rupt norma în 2025 (+33%), dar efectivele de animale s-au topit

Producția agricolă totală a Republicii Moldova a avut o evoluție mixtă în anul 2025. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), sectorul vegetal a înregistrat o creștere puternică, care a compensat parțial scăderea din zootehnie. Per ansamblu, producția vegetală a crescut cu 21,3% față de 2024, în timp ce producția animalieră s-a redus cu 3,4%.

Creșterea agriculturii a fost susținută în principal de recoltele mai mari la culturile de bază. Producția de cereale și leguminoase boabe a ajuns la 2,76 milioane tone, în creștere cu 27,1% față de anul precedent. Recolta de grâu a urcat la 1,59 milioane tone (+33,0%), porumbul pentru boabe a atins 854,9 mii tone (+19,2%), iar orzul a crescut la 222,6 mii tone (+11,1%). O evoluție spectaculoasă a fost consemnată la leguminoasele pentru boabe, care au avansat cu 70,5%.

Totodată, un salt a fost înregistrat la rapiță, unde producția a crescut de aproximativ 3,4 ori, până la 295,4 mii tone. De asemenea, floarea-soarelui a consemnat o majorare de 35,7%, până la 840,2 mii tone.

Creșteri moderate au fost înregistrate la struguri, care au ajuns la 448,5 mii tone (+13,1%), la cartofi – 148,0 mii tone (+9,3%), la fructe, nuci și pomușoare – 629,4 mii tone (+6,0%) și la legume – 263,1 mii tone (+5,7%). În același timp, producția de sfeclă de zahăr a scăzut cu 19,5%, iar cea de culturi bostănoase alimentare s-a redus cu 4,7%.

Roada medie la cereale și leguminoase boabe a urcat la 31,9 chintale la hectar, cu 35,7% peste nivelul din 2024. Sporuri importante au fost consemnate și la porumb (+43,2%), floarea-soarelui (+38,5%), grâu (+25,9%) și rapiță (+33,2%).

Pe segmentul zootehnic, evoluția rămâne negativă. Producția de animale în greutate vie a coborât la 169,6 mii tone, în scădere cu 5,4%. Totuși, producția de lapte a crescut la 282,5 mii tone (+5,7%), iar producția de ouă a ajuns la 636,4 milioane bucăți (+1,4%).

În 2025, producția vegetală a reprezentat 74% din totalul producției agricole, față de 64% în 2024, în timp ce sectorului animalier i-a revenit doar 26%.

La începutul anului 2026, efectivele de animale continuă să se reducă, în special în gospodăriile populației. Numărul bovinelor a scăzut la 95,8 mii capete (-3,0%), cel al porcinelor la 289,6 mii capete (-23,7%), iar efectivul de ovine și caprine la 531,6 mii capete (-5,4%). Reducerea porcinelor este cea mai severă din sector.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#randament #Cereale #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.