Mai ușor să ceri, mai greu să primești: peste 50% din credite, refuzate online

Standardele de creditare aplicate populației au fost ușor relaxate în trimestrul IV 2025, în contextul presiunii concurențiale din sectorul bancar, arată datele Banca Națională a Moldovei.

Potrivit raportului, relaxarea a fost modestă, cu un procent net de 3%, peste nivelul anticipat anterior de bănci. Evoluția a fost determinată în principal de creșterea concurenței și de o toleranță mai mare la risc, însă a fost temperată de percepția riscurilor din piață.

În același timp, cererea pentru credite din partea populației a înregistrat o creștere ușoară de 8%, mult sub așteptările inițiale ale băncilor, care mizau pe un avans de 44%. Factorii principali care au influențat această evoluție au fost nivelul ratelor dobânzilor, încrederea consumatorilor și posibilitățile de refinanțare a datoriilor.

Pentru trimestrul următor, instituțiile bancare se așteaptă însă la o accelerare a cererii, estimând o creștere de până la 39%.

Datele arată și un volum ridicat de solicitări de credite. În trimestrul IV 2025, băncile au recepționat 44.221 de cereri în format fizic, dintre care 27.776 au fost aprobate. În mediul online, au fost depuse 129.586 de cereri, însă doar 60.500 au fost acceptate.

Creditele de consum domină categoric piața: acestea au reprezentat 76,3% din cererile fizice și 96,3% din cele online. În schimb, creditele ipotecare au avut o pondere mult mai redusă.

Rata respingerilor rămâne însă ridicată, mai ales în mediul digital. Aproape 40% dintre cererile fizice pentru credite de consum au fost respinse, iar în cazul solicitărilor online, ponderea respingerilor ajunge la peste 54%. Pentru creditele ipotecare online, rata de respingere depășește 80%.

În ansamblu, datele indică o ușoară relaxare a condițiilor de creditare și o revenire timidă a interesului populației pentru împrumuturi, în timp ce băncile rămân prudente în procesul de aprobare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cereri #populație #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.