Moldova, printre cele mai afectate de scăderea populației: locul 179 în clasamentul mondial

Republica Moldova se situează pe locul 179 din 183 de state analizate într-un clasament global privind evoluția populației în perioada 2000–2025, publicat de Visual Capitalist în baza datelor Fondul Monetar International. Potrivit acestora, populația țării a scăzut cu aproximativ 18,8% în ultimii 25 de ani.

Clasamentul arată că Republica Moldova se află printre statele cu cele mai mari scăderi demografice, alături de alte țări din Europa de Est și regiunea baltică.

În partea superioară a clasamentului se află statele cu cele mai mari creșteri ale populației. Qatar ocupă primul loc, cu o creștere de peste 423%, urmat de Emiratele Arabe Unite (+249,7%), Bahrain (+153,9%), Kuweit (+139,1%) și Oman (+129,1%).

La polul opus, ultimele poziții sunt ocupate de state cu scăderi accentuate ale populației. Ucraina se află pe locul 183, cu un declin de aproximativ 32,5%, urmată de Insulele Marshall (-29,4%), Bulgaria (-23,2%), Letonia (-21,6%) și Lituania (-17,5%).

Potrivit analizei, aderarea la Uniunea Europeană a deschis rute de migrație către vest pentru o parte din țările Europei de Est, accelerând pierderile de populație pe termen lung într-o regiune care se confrunta deja cu îmbătrânirea demografică și rate scăzute ale natalității.

#scădere demografică #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.