Moldova, printre cele mai afectate de scăderea populației: locul 179 în clasamentul mondial

Republica Moldova se situează pe locul 179 din 183 de state analizate într-un clasament global privind evoluția populației în perioada 2000–2025, publicat de Visual Capitalist în baza datelor Fondul Monetar International. Potrivit acestora, populația țării a scăzut cu aproximativ 18,8% în ultimii 25 de ani.

Clasamentul arată că Republica Moldova se află printre statele cu cele mai mari scăderi demografice, alături de alte țări din Europa de Est și regiunea baltică.

În partea superioară a clasamentului se află statele cu cele mai mari creșteri ale populației. Qatar ocupă primul loc, cu o creștere de peste 423%, urmat de Emiratele Arabe Unite (+249,7%), Bahrain (+153,9%), Kuweit (+139,1%) și Oman (+129,1%).

La polul opus, ultimele poziții sunt ocupate de state cu scăderi accentuate ale populației. Ucraina se află pe locul 183, cu un declin de aproximativ 32,5%, urmată de Insulele Marshall (-29,4%), Bulgaria (-23,2%), Letonia (-21,6%) și Lituania (-17,5%).

Potrivit analizei, aderarea la Uniunea Europeană a deschis rute de migrație către vest pentru o parte din țările Europei de Est, accelerând pierderile de populație pe termen lung într-o regiune care se confrunta deja cu îmbătrânirea demografică și rate scăzute ale natalității.

#scădere demografică #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Stocurile mondiale de petrol se refac într-un ritm accelerat, după ce tensiunile din Orientul Mijlociu s-au redus temporar, însă analiștii avertizează că reluarea confruntărilor ar putea pune din nou presiune asupra pieței.

Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, în săptămâna încheiată pe 3 iulie, rezervele de țiței din principalele regiuni de stocare ale lumii au crescut cu 7,1% față de săptămâna precedentă, revenind la nivelul mediu specific acestei perioade a anului.

Datele se bazează pe statistici oficiale și pe informații furnizate de BloombergNEF, Vortexa și Genscape. Analiza ia în calcul stocurile comerciale din Statele Unite, Japonia și hub-ul petrolier ARA (Amsterdam–Rotterdam–Anvers).

Cea mai mare creștere a fost înregistrată în depozitele plutitoare, ceea ce indică faptul că tot mai multe cantități de petrol sunt stocate la bordul petrolierele aflate în larg.

Bloomberg notează că, după anunțarea armistițiului dintre Statele Unite și Iran, traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a crescut inițial, facilitând reluarea livrărilor de petrol.

Ulterior însă, fluxul de nave s-a redus din nou, pe fondul reluării ostilităților și al anulării armistițiului de către președintele american Donald Trump.

„Dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz va continua să scadă, stocurile mondiale de petrol ar putea ajunge din nou sub presiune”, avertizează analiștii BloombergNEF.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care tranzitează zilnic o parte semnificativă din exporturile globale de petrol. Orice perturbare a traficului în această zonă poate influența rapid echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața internațională și, implicit, evoluția prețurilor petrolului.