Șoc pe piața imobiliară! Un apartament în Viena costă cât patru în Chișinău

08 Iun. 2026, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Iun. 2026, 10:05 // Actual //  Ursu Victor

Chișinăul are cele mai mici prețuri la apartamente dintre capitalele Europei Centrale și de Est, potrivit datelor Indicelui Imobiliar Acces Imobil. Prețul mediu al locuințelor din capitala Republicii Moldova este estimat la aproximativ 1.720 de euro pentru un metru pătrat.

La acest nivel de preț, un apartament cu o suprafață de circa 52 de metri pătrați costă în medie aproximativ 89.440 de euro, semnificativ mai puțin decât în alte capitale din regiune.

Conform datelor analizate, cel mai ridicat preț mediu al apartamentelor se înregistrează la Viena, unde un metru pătrat costă circa 7.770 de euro. Capitala Austriei este urmată de Praga, cu 6.126 euro/metrul pătrat, Varșovia – 3.876 euro/metrul pătrat, Bratislava – 3.845 euro/metrul pătrat și Budapesta – 3.061 euro/metrul pătrat.

În regiune, prețurile din Sofia și București sunt, de asemenea, mai mari decât cele din Chișinău, ajungând la 2.300 euro/m² și, respectiv, 2.250 euro/metrul pătrat.

Astfel, costul mediu al unui apartament de aproximativ 52 metri pătrați este de circa 404.000 de euro la Viena, 319.000 de euro la Praga, 202.000 de euro la Varșovia, 200.000 de euro la Bratislava și 159.000 de euro la Budapesta. În Sofia, o locuință similară costă în jur de 120.000 de euro, iar în București aproximativ 117.000 de euro.

Prin comparație, prețurile din Chișinău sunt cu aproximativ 24% mai mici decât cele din București și Sofia, cu peste 40% sub nivelul din Budapesta și cu mai mult de 70% mai mici decât în capitale precum Praga și Viena.

Datele indică faptul că, în pofida creșterii continue a pieței imobiliare din ultimii ani, capitala Republicii Moldova rămâne una dintre cele mai accesibile destinații din regiune pentru achiziția unei locuințe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

27 Oct. 2026, 19:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Oct. 2026, 19:46 // Actual //  Ursu Victor

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.