Moldovenii, jefuiți online! Prejudiciile au crescut de aproape 7 ori în 3 ani, până la 272 de milioane de lei

12 Iun. 2026, 17:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Iun. 2026, 17:42 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 272 de milioane de lei au pierdut moldovenii în urma fraudelor telefonice și online doar în 2025, iar printre victime se numără inclusiv angajați ai structurilor de forță. 

Datele prezentate în cadrul audierilor parlamentare privind fraudele telefonice și online arată că prejudiciile declarate de victime au crescut de aproape șapte ori în trei ani. Dacă în 2023 suma depășea 40 de milioane de lei, în 2024 aceasta a trecut de 130 de milioane, iar în 2025 a ajuns la peste 272 de milioane de lei.

Doar în primele cinci luni ale anului 2026 au fost înregistrate peste 1 557 de fraude telefonice și online, iar prejudiciul estimat a ajuns deja la 157 de milioane de lei. Paguba medie într-un singur caz este de aproximativ 89 de mii de lei.

În topul celor mai frecvente scheme se află falsa securitate bancară, cu 515 cazuri înregistrate în perioada ianuarie–mai 2026, ceea ce reprezintă aproape 30% din total. Urmează investițiile frauduloase prin platforme fictive de tip Crypto, Forex și Trading – 310 cazuri, dar și fraudele legate de actualizarea falsă a serviciilor telecom – 230 de cazuri.

Doar schemele false de investiții în Crypto, Forex și Trading au produs prejudicii de peste 115 milioane de lei în perioada 2023–2024.

Potrivit șefului Inspectoratului General de Poliție, Viorel Cernăuțeanu, municipiul Chișinău concentrează peste jumătate dintre toate cazurile înregistrate la nivel național. Escrocii își aleg victimele în special din zonele unde utilizarea serviciilor digitale și a instrumentelor bancare este mai intensă.  Cele mai vulnerabile sunt persoanele de peste 66 de ani, care reprezintă 18,6% dintre victime. În cazul investițiilor frauduloase, femeile și bărbații sunt afectați aproape în egală măsură.

În primele cinci luni ale anului 2026 au fost reținute 137 de persoane în dosare de escrocherie online și telefonică. Dintre acestea, 91 au fost arestate preventiv, iar toate cele 137 au fost puse sub învinuire. Aproximativ 100 dintre suspecți sunt cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv 14 din regiunea transnistreană, iar restul sunt cetățeni străini.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.