Agenția de Investiții lansează programul BRIDGE Export. Finanțări de până la 2 milioane de lei

Agenția de Investiții a lansat apelul de aplicare pentru programul BRIDGE Export, un instrument financiar destinat susținerii strategiilor sectoriale de export și promovării produselor moldovenești pe piețele internaționale.

Programul este adresat asociațiilor de afaceri și oferă cofinanțare de până la 60% din costurile eligibile ale proiectelor. Valoarea finanțării poate varia între 100.000 și 2 milioane de lei pentru fiecare proiect aprobat.

Potrivit Agenției de Investiții, inițiativa are drept scop creșterea vizibilității internaționale a companiilor moldovenești și identificarea de noi oportunități comerciale pe piețele externe.

Pentru a fi eligibile, organizațiile aplicante trebuie să fie asociații obștești de profil înregistrate legal, iar proiectele propuse să includă cel puțin trei întreprinderi participante. Totodată, fiecare companie implicată trebuie să aibă o activitate de minimum doi ani.

Programul va finanța o gamă largă de activități orientate spre export, inclusiv participarea la expoziții internaționale și misiuni economice, realizarea studiilor de piață, campanii de promovare și marketing, activități de relații publice în mediul digital, precum și servicii de consultanță pentru exportatori.

Termenul-limită pentru depunerea dosarelor este 10 iulie 2026.

Prin lansarea programului BRIDGE Export, Agenția de Investiții își propune să stimuleze competitivitatea producătorilor autohtoni și să faciliteze extinderea afacerilor moldovenești pe piețele externe.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.