Finanțele analizează introducerea taxării inverse în agricultură: Fermierii ar putea opera practic cu TVA zero

24 Iun. 2026, 13:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 13:56 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor lucrează la ajustarea mecanismului de TVA aplicat în sectorul agricol, astfel încât producătorii să nu mai fie afectați de blocaje de lichidități sau de întârzieri în procesul de restituire a taxei, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Potrivit oficialului, una dintre soluțiile aflate în discuție este introducerea mecanismului de taxare inversă, care ar permite agricultorilor să opereze efectiv cu TVA zero pe lanțul de producție.

„Am reiterat faptul că TVA-ul trebuie regândit astfel încât să nu existe probleme de decalaj de casă. În varianta finală, discutăm un mecanism de taxare inversă, astfel încât producătorii agricoli să opereze practic cu TVA zero”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a explicat că statul nu are un interes direct în colectarea TVA de la agricultori, în condițiile în care o mare parte a producției este destinată exportului, iar taxa este restituită ulterior.

„Statul nu are nevoie de TVA de la agricultori, pentru că are nevoie ca ei să exporte. În cazul exportului, TVA-ul se restituie oricum integral”, a precizat ministrul Finanțelor.

Declarațiile vin în contextul consultărilor dintre autorități și reprezentanții sectorului agroalimentar privind politica fiscală pentru anul 2027. Fermierii și asociațiile de profil și-au exprimat îngrijorarea față de propunerile privind unificarea cotei TVA, invocând riscuri legate de costuri suplimentare și presiuni asupra fluxurilor financiare ale companiilor.

Autoritățile susțin că noul mecanism urmărește simplificarea administrării fiscale și eliminarea situațiilor în care producătorii agricoli sunt nevoiți să aștepte luni de zile pentru recuperarea TVA-ului achitat.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.