Finanțele analizează introducerea taxării inverse în agricultură: Fermierii ar putea opera practic cu TVA zero

24 Iun. 2026, 13:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 13:56 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor lucrează la ajustarea mecanismului de TVA aplicat în sectorul agricol, astfel încât producătorii să nu mai fie afectați de blocaje de lichidități sau de întârzieri în procesul de restituire a taxei, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Potrivit oficialului, una dintre soluțiile aflate în discuție este introducerea mecanismului de taxare inversă, care ar permite agricultorilor să opereze efectiv cu TVA zero pe lanțul de producție.

„Am reiterat faptul că TVA-ul trebuie regândit astfel încât să nu existe probleme de decalaj de casă. În varianta finală, discutăm un mecanism de taxare inversă, astfel încât producătorii agricoli să opereze practic cu TVA zero”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a explicat că statul nu are un interes direct în colectarea TVA de la agricultori, în condițiile în care o mare parte a producției este destinată exportului, iar taxa este restituită ulterior.

„Statul nu are nevoie de TVA de la agricultori, pentru că are nevoie ca ei să exporte. În cazul exportului, TVA-ul se restituie oricum integral”, a precizat ministrul Finanțelor.

Declarațiile vin în contextul consultărilor dintre autorități și reprezentanții sectorului agroalimentar privind politica fiscală pentru anul 2027. Fermierii și asociațiile de profil și-au exprimat îngrijorarea față de propunerile privind unificarea cotei TVA, invocând riscuri legate de costuri suplimentare și presiuni asupra fluxurilor financiare ale companiilor.

Autoritățile susțin că noul mecanism urmărește simplificarea administrării fiscale și eliminarea situațiilor în care producătorii agricoli sunt nevoiți să aștepte luni de zile pentru recuperarea TVA-ului achitat.

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.