Noi reguli în magazine din 10 august: țara de origine va fi afișată la fiecare produs alimentar

Începând cu 10 august 2026, toate magazinele care comercializează produse alimentare vor fi obligate să afișeze țara de origine direct pe indicatorul de preț de la raft. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anunță că noile reguli vor deveni obligatorii, iar inspectorii vor începe controalele pentru a verifica dacă acestea sunt respectate.

Potrivit ANSA, măsura are scopul de a oferi consumatorilor informații mai clare și mai transparente despre proveniența alimentelor și de a îmbunătăți trasabilitatea produselor pe întreg lanțul de distribuție.

Noile prevederi se aplică atât produselor alimentare preambalate, cât și celor vândute vrac sau ambalate direct în magazin. În toate cazurile, comercianții vor trebui să indice pe eticheta de preț denumirea completă a țării de origine, în conformitate cu informațiile înscrise pe etichetă sau în documentele de însoțire ale produselor.

Totodată, legea stabilește că simpla afișare a drapelului nu va mai fi suficientă. Acesta poate apărea doar ca element grafic, alături de denumirea completă a țării. Informația privind originea produsului va trebui imprimată pe indicatorul de preț sau pe un anunț amplasat lângă produs, cu caractere suficient de vizibile.

ANSA îi îndeamnă pe operatorii economici să își actualizeze din timp etichetele de preț și să verifice dacă informațiile afișate la raft corespund cu etichetele și documentele de trasabilitate.

Instituția avertizează că, începând cu 10 august, respectarea acestor obligații va fi verificată în cadrul controalelor oficiale. Comercianții care nu se vor conforma riscă sancțiuni contravenționale. Amenzile sunt cuprinse între 3 000 și 4 500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și între 6 000 și 12 000 de lei pentru persoanele juridice.

#țara de origine #produse alimentare #ANSA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.