Drumul de aproape 39 de milioane de euro crapă înainte de finalizare. ONUR vrea și Chișinău

Pe porțiuni ale drumului republican R33 Hîncești–Lăpușna–M1, aflat încă în proces de reabilitare, au apărut deja fisuri vizibile în asfalt. Lucrările sunt executate de compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret ve Sanayi A.Ş., în baza unui contract de aproape 38,75 milioane de euro.

Fotografiile transmise redacției arată mai multe crăpături longitudinale și ramificate pe suprafața asfaltată, unele dintre acestea fiind deja suficient de pronunțate pentru a fi observate cu ochiul liber. Din imagini nu poate fi stabilită însă cauza tehnică a fisurilor. O asemenea concluzie ar necesita o verificare tehnică în teren.

Situația atrage atenția în condițiile în care proiectul nici măcar nu este încă finalizat. Administrația Națională a Drumurilor anunța că lucrările de reabilitare pe cei 37,2 kilometri ai R33 au început în aprilie 2024, iar termenul estimat pentru finalizarea acestora este octombrie 2026. În iunie, pe unele sectoare, inclusiv în orașul Hîncești, încă se executau lucrări de așternere a stratului de uzură.

Contractul cu ONUR a fost semnat la 12 decembrie 2023 și are o valoare de 38,746 milioane de euro. Proiectul, finanțat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prevede reabilitarea integrală a traseului dintre Hîncești și intersecția cu M1, inclusiv lucrări la poduri, sisteme de drenaj și structura carosabilului.

Apariția fisurilor vine într-un moment în care ONUR își extinde ambițiile pe piața proiectelor rutiere din Republica Moldova. Potrivit informațiilor furnizate redacției, compania este interesată și de proiectul de reabilitare a drumului M1 Leușeni–Chișinău, unul dintre cele mai importante coridoare rutiere ale țării.

Licitația pentru primele două loturi ale M1 este deja în desfășurare. Este vorba despre sectorul km 1–9 și tronsonul km 9–39, iar ofertele pot fi depuse până la 30 septembrie 2026. Proiectul este, la rândul său, finanțat de BERD.

Aici apare însă o problemă suplimentară pentru compania turcă. În mai 2026, BERD a sancționat ONUR și 53 dintre subsidiarele sale pentru o practică coluzivă constatată într-o procedură de achiziție finanțată de bancă în Ucraina. ONUR și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu investigația, iar sancțiunea prevede o perioadă de excludere de un an și trei luni, urmată de doi ani de neexcludere condiționată. Pe durata excluderii, compania și subsidiarele vizate nu sunt eligibile pentru noi proiecte finanțate de BERD.

Prin urmare, chiar dacă ONUR este interesată de reabilitarea traseului Chișinău–Leușeni, actuala sancțiune BERD reprezintă un obstacol direct pentru participarea sa la contractele finanțate de instituție pe durata perioadei de excludere.

ONUR are deja o prezență importantă pe piața infrastructurii rutiere din Republica Moldova. Pe lângă R33, compania a obținut anterior contracte pentru alte drumuri naționale, inclusiv un sector al R14.

Fisurile apărute pe R33 ridică însă întrebări cu privire la calitatea lucrărilor și la modul în care acestea vor fi remediate înainte de recepția finală a drumului. În lipsa unei expertize sau a unei explicații oficiale din partea Administrației Naționale a Drumurilor și a antreprenorului, nu poate fi stabilit deocamdată dacă este vorba despre o problemă superficială, localizată, sau despre un defect care necesită intervenții mai ample.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.