Criză de motorină în Europa! Circa 90 000 de tone sunt aduse tocmai din Coreea de Sud

Piața europeană a motorinei este tot mai tensionată înainte de sezonul rece, iar comercianții caută combustibil la mii de kilometri distanță. Un petrolier nou construit urmează să transporte aproximativ 90 000 de tone de motorină din Coreea de Sud către Europa de Vest, într-o călătorie de peste 19 000 de kilometri.

Potrivit datelor analizate de Bloomberg, nava Priamos va livra combustibilul în nord-vestul Europei, cel mai probabil în Marea Britanie sau la Rotterdam. Tranzacția este organizată de compania de trading Trafigura.

Transportul este neobișnuit prin distanța parcursă. Coreea de Sud exportă, în mod obișnuit, produse petroliere către piețele din Asia-Pacific. De această dată, nava ar urma să traverseze Canalul Suez pentru a ajunge în Europa.

Motivul este presiunea tot mai mare asupra aprovizionării europene. Capacitatea de rafinare din regiune este limitată, ceea ce face Europa dependentă de importuri. În plus, războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu au contribuit la reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională.

Și nivelul stocurilor indică o situație dificilă. Rezervele europene de motorină s-au menținut în această vară sub media ultimilor cinci ani, coborând la aproximativ 1,4 milioane de tone la începutul lunii august, înainte de o ușoară revenire.

În aceste condiții, o rută care în mod normal ar fi prea costisitoare devine atractivă pentru comercianți. Prețurile motorinei din Europa sunt semnificativ mai mari decât cele din Asia, iar diferența dintre cele două piețe a ajuns recent la cel mai ridicat nivel din 2023, potrivit brokerului PVM.

Astfel, prețul mai mare obținut în Europa poate compensa costurile transportului pe o distanță de aproape 20 000 de kilometri.

#criză de motorină #Europa #Coreea de Sud

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.