Scandal în Parlament pe importurile de cereale: „Au venit ordinele de la corporațiile mari și au schimbat legea”

Discuții aprinse și schimburi dure de replici au avut loc în Comisia economie a Parlamentului în timpul examinării proiectului de lege cu privire la licențierea provizorie a importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase. Deputații din opoziție au acuzat majoritatea parlamentară PAS că ar fi modificat radical proiectul între prima și a doua lectură, după intervenția Guvernului, în beneficiul unor companii mari din sector. Este vorba de 31 octombrie față de 31 decembrie cum a fost votat proiectul în prima lectură.

Conflictul a izbucnit în momentul în care proiectul nr. 290 a fost supus votului în comisie, cu modificările formulate în baza avizului Guvernului. Deputații din opoziție, Sergiu Stefanco, Vasile Costiuc și Serghei Ivanov au reproșat că forma ajunsă la vot ar fi substanțial diferită de cea susținută anterior în prima lectură.

„De ce ați votat legea în prima lectură, iar în a doua lectură ați schimbat tot?”, a fost una dintre întrebările adresate în timpul disputei.

Unul dintre deputații opoziției, Sergiu Stefanco a susținut că proiectul ar fi fost modificat după intervenția unor companii cu interese în domeniu și a lansat acuzații inclusiv la adresa președintelui Comisiei economie, Radu Marian.

„Au votat legea în prima lectură, după care a venit avizul Guvernului și au modificat-o totalmente. […] Au venit cu o lege, au votat-o în prima lectură, au venit ordinele de la corporațiile mari și peste noapte au schimbat tot”, a declarat deputatul Vasile Costiuc de ka Democrația Acasă.

În timpul schimbului de replici a fost invocat și numele companiei Trans-Oil, opoziția a spus că modificările ar avantaja interesele marilor jucători din sector. Afirmațiile privind presupusa influență a companiilor asupra modificării proiectului au fost formulate de deputați în cadrul disputei și nu au fost însoțite, în fragmentul declarațiilor prezentat, de probe care să le confirme.

Discuția a degenerat ulterior într-un schimb de acuzații privind eventualele interese de afaceri ale unor deputați în agricultură și procesarea producției agricole.

Opoziția a mai susținut că modificările introduse în baza avizului Guvernului au schimbat atât de mult proiectul inițial încât autorii au ajuns în situația de a nu mai susține propria inițiativă.

„Ne-au pus în situația în care noi, cei din opoziție, n-am votat legea propusă de opoziție, pentru că, prin modificările Guvernului, au făcut absolut altă lege”, a afirmat deputatul Serghei Ivanov

În replică, pe parcursul ședinței au existat reproșuri privind posibile interese personale ale unor promotori ai proiectului în domeniul agricol, discuțiile fiind întrerupte în repetate rânduri de intervenții și schimburi tensionate de replici.

Proiectul nr. 290 vizează instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor unor culturi cerealiere și oleaginoase. Disputa din Comisia economie s-a concentrat în special asupra modificărilor operate după prima lectură și asupra impactului acestora asupra fermierilor, procesatorilor și marilor companii din sector.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cele 157 de milioane de euro deblocate recent de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, în cadrul Planului de Creștere Economică de 1,9 miliarde de euro, nu reprezintă resurse financiare suplimentare față de cele planificate deja de Guvern pentru anul 2026. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că fondurile europene sunt incluse în bugetul de stat și sunt destinate atât acoperirii necesităților bugetare, cât și finanțării proiectelor stabilite de autorități la începutul anului.

„Toată suma care vine din Planul de Creștere este planificată deja în bugetul anului acesta și ea se utilizează pentru acoperirea necesităților bugetului și pentru implementarea proiectelor pe care noi le-am stabilit încă la începutul anului bugetar”, a declarat Victoria Belous.

Explicația ministrului arată că tranșele europene fac parte din arhitectura financiară a bugetului pentru 2026. Prin urmare, deblocarea celor 157 de milioane de euro permite realizarea cheltuielilor și investițiilor deja programate, fără să însemne automat apariția unui spațiu bugetar suplimentar pentru noi proiecte sau majorări de cheltuieli.

Oficialul nu a precizat ce sumă din ultima tranșă este destinată finanțării generale a bugetului și cât va fi direcționat către proiecte concrete de investiții. De asemenea, din declarația sa nu rezultă gradul de executare a cheltuielilor finanțate din aceste resurse.

La 5 octombrie 2026, Comisia Europeană a anunțat deblocarea unei noi tranșe de 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, după evaluarea pozitivă a îndeplinirii a 18 angajamente de reformă. Acestea vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența economică, guvernanța economică, piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernare.

În urma acestei debursări, valoarea totală a finanțării puse la dispoziția Republicii Moldova prin Planul de Creștere a ajuns la 661 de milioane de euro, potrivit Comisiei Europene.

Anterior, în martie 2026, Bruxelles-ul a deblocat o tranșă de 189 de milioane de euro după realizarea a 24 de indicatori de reformă. În septembrie 2025, fusese efectuată prima plată regulată, de 18,9 milioane de euro, iar în vara aceluiași an fusese acordată o prefinanțare de 270 de milioane de euro sub formă de împrumuturi.