Recoltă mare de mere în Moldova: fabricile se pregătesc să preia peste 300 de mii de tone. Cât se plătește

Producția de mere din Republica Moldova este estimată în acest an la aproximativ 526 de mii de tone, dintre care circa 325 de mii de tone ar putea fi destinate procesării. Industria de conserve din țară susține că este pregătită să preia întregul volum de mere oferit de fermieri, scrie logos-pres.md.

Președintele Asociației Producătorilor de Conserve din Fructe și Legume „Speranța Con”, Ștefan Golubciuc, a declarat că volumul de 325 de mii de tone este unul semnificativ, dar nu fără precedent. În sezonul trecut, între august și decembrie, fabricile moldovenești de concentrat de mere au procesat aproximativ 280 de mii de tone, în condițiile unei recolte totale de circa 414 mii de tone. În anii cu recolte mari, industria a procesat și peste 300 de mii de tone de mere.

Potrivit reprezentantului asociației, capacitatea nominală a fabricilor nu este singurul factor important, ci și ritmul în care materia primă ajunge la procesare pe parcursul sezonului. În prezent, fabricile pot prelua aproximativ 5-6 mii de tone de mere pe zi. Dacă livrările ar fi constante în decurs de aproximativ 100 de zile, capacitatea teoretică de procesare ar putea ajunge la circa 500 de mii de tone.

La începutul lunii septembrie, liniile de producție ale fabricilor de conserve sunt utilizate la aproximativ 50-60%, un nivel ușor mai redus decât în aceeași perioadă a anului trecut. Una dintre explicații ar putea fi faptul că recoltarea în masă a soiurilor de mere de toamnă a început ceva mai târziu în acest an.

În luna august, merele industriale erau cumpărate „în livadă” cu 2,3-2,5 lei/kg, iar la poarta fabricilor prețul ajungea la 2,60-2,75 lei/kg, inclusiv TVA. Nivelul este ușor mai mare decât la începutul sezonului precedent. În același timp, fermierii moldoveni se confruntă cu majorarea costurilor pentru pesticide, îngrășăminte, forță de muncă, transport, sortare și depozitare. Acest lucru determină așteptări privind creșterea prețurilor de achiziție atât pentru merele destinate consumului, cât și pentru cele industriale.

Piața regională este caracterizată de volume mari de producție. În Ucraina, recolta de mere este estimată cu 15% mai mare decât anul trecut, iar în Turcia – cu aproximativ 104%. O parte din aceste volume va ajunge la procesare. În prezent, o tonă de concentrat de mere costă circa 1 300-1 400 de euro în UE, față de 1 100-1 200 de euro în Turcia și China. Prețul concentratului european este cu aproximativ 30% mai mic decât în august 2025. La sfârșitul lunii august, merele industriale se vindeau cu aproximativ 0,06 euro/kg în China, 0,07-0,09 euro/kg în Turcia și 0,12-0,13 euro/kg în Polonia.

Cererea pentru mere cu aciditate ridicată se menține, în special din cauza înghețurilor din Polonia, însă odată cu creșterea procesării soiurilor de toamnă, acest avantaj de preț s-ar putea reduce.

#conserve din mere #prețul merelor #mere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.