Absorbantele au prins PAS în propria capcană fiscală! Cota de 8% fusese introdusă chiar de partid

06 Sept. 2026, 18:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Sept. 2026, 18:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Stas Madan critică modul în care guvernarea PAS a gestionat tentativa de majorare a TVA pentru produsele de igienă feminină și a amintit că tocmai actuala majoritate a introdus cota redusă de 8%, aplicată di  1 ianuarie 2025. Potrivit economistului, problema principală nu a fost neapărat intenția de revenire la cota standard de 20%, ci lipsa unei explicații cu privire la motivele măsurii și a unei alternative de sprijin.

„Tare interesant talentul celor din PAS de a se împușca cu propriile lor arme”, a comentat Madan, referindu-se la dezbaterea cu privire la TVA aplicată principalelor produse de igienă pentru femei.

Economistul atrage atenția că, deși din unele reacții publice s-ar fi putut înțelege că facilitatea fiscală există de mult timp, aceasta este relativ recentă. Cota redusă de TVA de 8% a început să fie aplicată de la 1 ianuarie 2025 și a fost introdusă în Codul fiscal chiar în perioada guvernării PAS.

Potrivit lui Madan, inițiativa i-a aparținut deputatei Doina Gherman și își are originea în politica fiscală discutată în 2023. În cadrul proiectului nr. 205/2023, Gherman a depus, la 6 iulie 2023, un amendament care prevedea aplicarea cotei de 8% pentru tampoanele igienice, absorbantele și tampoanele interne pentru femei, precum și pentru cupele menstruale.

Guvernul de la acea vreme nu s-a opus principiului cotei reduse. Madan amintește că, în avizul din 19 iulie 2023, Executivul a acceptat parțial amendamentul cu privire la aplicarea TVA de 8% pentru produsele de igienă feminină, stabilindu-se  însă intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2025 și cu ajustarea la formulările tehnice și clasificarea tarifară.

Economistul consideră că problema actualei tentative de revenire la TVA de 20% nu constă neapărat în măsura fiscală propriu-zisă.

„Problema este că nu a fost prezentat niciun argument explicit de ce și nici o alternativă de suport”, afirmă Madan.

Mai mult, potrivit calculelor prezentate de economist, impactul asupra bugetului ar fi fost relativ redus. Aplicarea cotei standard de TVA de 20% ar fi adus statului venituri suplimentare estimate la doar 15–25 de milioane de lei.

Madan avertizează însă și asupra tendinței de a considera TVA redusă drept principala soluție pentru sprijinirea anumitor categorii. În opinia sa, statul dispune și de alte instrumente, uneori mai eficiente, precum voucherele sau deducerile fiscale, care pot direcționa ajutorul mai precis către beneficiari.

Economistul salută faptul că Guvernul a revenit asupra intenției, iar regimul fiscal pentru aceste produse urmează să rămână neschimbat. Totuși, el consideră că episodul scoate la iveală o problemă mai amplă de coordonare în interiorul guvernării.

„Este bine că Guvernul a reacționat și lucrurile vor rămâne neschimbate. Dar și mai bine va fi când guvernarea va avea o coordonare mult mai bună pe intern, iar inițiativele cu care va veni vor fi argumentate clar DE CE”, a conchis Stas Madan.

23 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 114 mii de tone de mărfuri au fost transportate pe calea ferată pentru export și tranzit în octombrie, potrivit datelor publicate de Calea Ferată din Moldova (CFM). Grâul reprezintă aproape 79% din volumul total.

Pentru export au fost transportate 44 124 de tone de mărfuri, în 720 de vagoane. Din această cantitate, 34 193 de tone au fost grâu, ceea ce reprezintă aproximativ 77,5% din volumul destinat exportului.

Transporturile în tranzit au însumat 70 594 de tone, în 1065 de vagoane. Grâul a constituit 56 230 de tone, adică aproape 79,7% din mărfurile tranzitate.

Republica Moldova este folosită drept rută de tranzit pentru cerealele exportate de Ucraina. Acestea sunt transportate pe calea ferată prin țara noastră către portul Constanța din România. Potrivit CFM, mărfurile ucrainene sunt transportate cu vagoanele operatorilor din Ucraina, iar vagoanele întreprinderii destinate cerealelor sunt rezervate pentru solicitările agricultorilor și companiilor moldovenești.

Amintim că, în primele nouă luni ale anului 2026, CFM a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, după pierderi de aproximativ 320 de milioane de lei în 2024 și de circa 85 de milioane de lei în 2025. Potrivit întreprinderii, activitatea din acest an s-a concentrat pe redresarea financiară, reluarea unor operațiuni și sectoare feroviare, precum și dezvoltarea conexiunilor logistice.