Tofan, cu tunurile pe birocrația ANSA: „Un certificat ajunge să coste mai mult decât livrarea”

Premierul Vasile Tofan cere simplificarea regulilor pentru micii producători și antreprenorii artizanali, susținând că actualele cerințe birocratice ajung în unele cazuri să favorizeze importurile și produsele industriale în detrimentul celor locale. Șeful Guvernului i-a cerut directorului Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Alexandru Manciu, să prezinte până la 15 octombrie un pachet amplu de măsuri în acest sens.

Potrivit premierului, subiectul a fost discutat direct cu mai mulți producători locali, în cadrul unei întâlniri la care a participat și conducerea ANSA. Tofan afirmă că a vrut ca problemele și propunerile antreprenorilor să fie auzite „direct de la sursă, nu din rapoarte citite din birou”.

Una dintre problemele semnalate vizează accesul micilor producători la instituțiile publice. Premierul susține că un producător de conserve de casă ar trebui să poată livra mai simplu și legal produse unei școli, grădinițe sau unui spital din localitate.

„Astăzi, un certificat poate ajunge să coste mai mult decât livrarea propriu-zisă”, a afirmat Tofan.

Șeful Executivului consideră că și frecvența controalelor trebuie adaptată dimensiunii și istoricului afacerii. În opinia sa, un mic producător de brânzeturi care și-a demonstrat seriozitatea timp de mai mulți ani nu ar trebui să fie supus la două controale într-un singur sezon.

Totodată, Tofan propune condiții mai flexibile pentru persoanele care vor să testeze produse înainte de lansarea unei afaceri. Potrivit lui, cine dorește să încerce o rețetă nouă în propria bucătărie, înainte de a înființa un SRL, ar trebui să poată face acest lucru fără a fi descurajat de proceduri birocratice excesive.

Premierul susține că actualul sistem poate produce inclusiv un efect contrar celui urmărit de stat.

„Regulile prea complicate ajung deseori să avantajeze importurile și produsele industriale și intens procesate, în detrimentul micilor producători locali – inclusiv al celor care produc ecologic”, a declarat Tofan.

În acest context, directorul ANSA, Alexandru Manciu, a primit termen până la 15 octombrie pentru elaborarea unui pachet de măsuri destinat simplificării activității micilor antreprenori și producători artizanali.

Potrivit premierului, modificările trebuie să păstreze protecția consumatorilor, dar să elimine cerințele disproporționate pentru afacerile mici. „Statul trebuie să fie un partener pentru cei care muncesc și construiesc aici, acasă”, a conchis Vasile Tofan.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.