Moldova plătește scump pentru împrumuturi! 6 miliarde pe refinanțări și dobânzi la fiecare șase luni

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldcell a achiziționat 67% din acțiunile Prime Capital, iar compania de creditare nebancară își propune să pună mai mult accent pe digitalizare și pe finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Despre tranzacție și evoluțiile din sector a vorbit Carmina Vicol, CEO Prime Capital, în cadrul unui interviu pentru Business Class.

Potrivit acesteia, decizia de achiziție a fost determinată de compatibilitatea dintre cele două companii și de orientarea comună spre digitalizare.

„În primul rând, s-a identificat o sinergie clară între activitățile noastre. Astfel, Prime Capital a devenit parte din ecosistemul Moldcell cu orientare spre digitalizare și soluții inteligente. În al doilea rând, vorbim despre o aliniere a valorilor corporative”, a declarat Carmina Vicol.

Unul dintre segmentele asupra cărora Prime Capital se concentrează este cel al IMM-urilor, inclusiv al afacerilor aflate la început de drum. „Am fost mereu alături de antreprenorii aflați la început de drum, care gestionează afaceri mici și nu sunt încă suficient de ”bancabili””, a spus Vicol.

În portofoliul companiei se regăsește și factoringul, prin Bizon Factoring, destinat firmelor care trebuie să aștepte săptămâni sau luni până la încasarea facturilor.

„De facto, nu acordăm un împrumut, ci răscumpărăm facturile neachitate ale companiilor pentru a le oferi ”o injecție imediată de lichidități””, a explicat CEO-ul Prime Capital.

Vicol spune că și femeile antreprenoare reprezintă un segment în creștere. Pentru acestea a fost creat programul „Prima în Afaceri”, care include finanțare, dar și consultanță și educație financiară. Schimbări sunt observate și în comportamentul consumatorilor.

„Profilul clientului s-a modificat vizibil. Reglementările Băncii Naționale a Moldovei au ajutat la responsabilizarea pieței, iar campaniile de educație financiară au dat roade. Astăzi, oamenii pun mai multe întrebări și înțeleg importanța unei istorii de creditare pozitive”, a declarat Vicol.

Potrivit acesteia, moldovenii din diaspora sunt, la rândul lor, mai bine pregătiți atunci când solicită finanțare pentru achiziția unei locuințe:„Am digitalizat procesul astfel încât putem consulta un client de la distanță și pregăti dosarul”.

Referindu-se la următorii ani, Carmina Vicol consideră că piața OCN va trece în continuare printr-un proces de consolidare, iar dezvoltarea sectorului nu va putea fi bazată doar pe creditele de consum.

„OCN-urile trebuie să fie mai inventive, mai agile și mai aproape de clienți, oferind soluții digitale moderne și servicii personalizate”, a conchis CEO-ul Prime Capital.