Un corp nou și parcare subterană la „Zarea”: scenarii analizate înainte de licitație

Hotelul „Zarea” ar putea fi reconstruit, iar pe locul restaurantului existent ar putea apărea un corp nou, cu restaurante, săli de conferințe și spații administrative. Este unul dintre scenariile analizate înaintea licitației din 20 octombrie, la care complexul din centrul Chișinăului va fi scos la vânzare cu un preț de pornire de 106 milioane de lei.

Agenția Proprietății Publice (APP) precizează că posibilitățile de dezvoltare au fost discutate la solicitarea sa, în cadrul ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice din 8 octombrie.

Soluția considerată promițătoare presupune păstrarea și reconstrucția clădirii hotelului, în paralel cu ridicarea unui corp nou pe locul restaurantului.

În cadrul consultărilor a fost examinată și posibilitatea construirii unei parcări subterane pe același amplasament, precum și îmbunătățirea accesului auto către complex. Viitoarele intervenții vor trebui să țină cont de infrastructura din apropiere și de integrarea arhitecturală în zona istorică.

Discuțiile nu înseamnă însă că un proiect a fost aprobat sau că demolarea restaurantului a fost autorizată. APP subliniază că opiniile exprimate sunt preliminare și orientative, iar parametrii de construire nu au fost stabiliți definitiv.

„Intervențiile viitoare vor necesita studii istorico-arhitecturale, documentație de proiect și parcurgerea procedurilor legale de examinare, avizare și autorizare”, precizează Agenția.

Licitația cu strigare este programată pentru 20 octombrie. Cererile de participare pot fi depuse până pe 19 octombrie. Investitorii trebuie să achite un acont de 10,6 milioane de lei, iar taxa de participare este de 6 000 de lei pentru persoanele juridice și participanții străini și de 1 500 de lei pentru persoanele fizice din Republica Moldova.

Cumpărătorul va fi obligat să păstreze și să exploateze adăpostul de protecție civilă și să asigure accesul pentru întreținerea stației de transformare. Aceste două bunuri nu sunt incluse în vânzare. Schimbarea destinației clădirii sau intervențiile asupra acesteia vor necesita avizele corespunzătoare.

Complexul se află pe strada Anton Pann 4 și include o clădire cu 12 etaje, cu o suprafață utilă de 6 123,7 metri pătrați, 137 de camere, o sală de conferințe și o cafenea. În vânzare este inclus și terenul aferent, de 0,3111 hectare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cele 157 de milioane de euro transferate de Uniunea Europeană Republicii Moldova nu reprezintă bani suplimentari pentru Guvern, deoarece sumele au fost deja incluse în bugetul de stat și repartizate pentru cheltuielile planificate, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul unui interviu pentru publicația ZIUA, care susține că, în pofida finanțării europene, autoritățile trebuie să găsească în continuare miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar și a necesităților suplimentare din sezonul rece.

„Toți banii pe care Uniunea Europeană ni i-a promis, ei deja sunt bugetați. Noi deja, practic, îi cheltuim. Nu sunt niște bani în plus”, a explicat economistul, care a spus că transferul efectiv al fondurilor nu înseamnă apariția unor resurse financiare noi, care ar putea fi redirecționate către alte cheltuieli.

Potrivit lui Ioniță, situația finanțelor publice este complicată de deficitul bugetar estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. Tranșa europeană de 157 de milioane de euro echivalează cu circa trei miliarde de lei, însă această sumă era deja luată în calcul la elaborarea bugetului.

„Trei miliarde de lei dintr-un deficit de 23. Mai rămân 18 să le găsim”, a declarat expertul, referindu-se la necesitatea identificării altor surse de finanțare.

Economistul atrage atenția că presiunea asupra bugetului a crescut și în urma ultimei rectificări bugetare, când autoritățile au fost nevoite să majoreze cheltuielile cu aproximativ două miliarde de lei, fără a dispune de venituri suplimentare suficiente pentru acoperirea acestora.

În consecință, potrivit lui Ioniță, Guvernul a recurs la împrumuturi de pe piața internă pentru a finanța cheltuielile suplimentare. În același timp, rectificarea bugetară ar presupune și diminuarea încasărilor prognozate din granturi cu aproape un miliard de lei, ceea ce complică și mai mult situația financiară.

O altă problemă semnalată de economist este necesitatea identificării unor fonduri suplimentare pentru sezonul rece. Ioniță susține că resursele de care Guvernul ar avea nevoie pentru a face față cheltuielilor din această iarnă nu trebuie confundate cu finanțările deja prevăzute în Planul de Creștere Economică al Uniunii Europene.

„El vrea să primim banii care să ne permită nouă să trecem această iarnă”, a explicat Ioniță, referindu-se la necesitatea unor finanțări suplimentare solicitate de autorități.

Astfel, deși tranșa europeană reprezintă o sursă de finanțare a bugetului, aceasta nu reduce automat necesarul de resurse prevăzut în planificarea bugetară. Banii contribuie la acoperirea cheltuielilor și a deficitului deja estimate, dar nu pot fi considerați o rezervă nouă pentru alte necesități.

Republica Moldova beneficiază de Planul de Creștere Economică al Uniunii Europene, în valoare de 1,9 miliarde de euro, care prevede acordarea etapizată a finanțărilor în funcție de îndeplinirea reformelor convenite cu Bruxellesul. O parte a fondurilor reprezintă granturi, iar cealaltă parte, împrumuturi în condiții avantajoase.

În aceste condiții, Ioniță consideră că principala provocare a autorităților rămâne identificarea surselor de finanțare pentru deficitul bugetar, într-un moment în care necesarul de cheltuieli crește, iar veniturile din granturi sunt mai mici decât cele prognozate.