Zelenski caută disperat o ieșire pentru cereale! Moldova intră în ecuația unui coridor strategic

Ucraina caută de urgență noi coridoare pentru exportul cerealelor, după ce atacurile rusești asupra porturilor și transporturilor maritime din Marea Neagră au paralizat aproape complet livrările agricole. Președintele Volodimir Zelenski a cerut Poloniei, României, Slovaciei și Ungariei să permită tranzitul cerealelor ucrainene către piețele occidentale, în timp ce Republica Moldova ar putea deveni o rută alternativă importantă, în condițiile în care Kievul negociază deja transportul feroviar pe teritoriul țării noastre.

Solicitarea liderului ucrainean a fost dezvăluită sâmbătă, 17 octombrie, de premierul Ungariei, Péter Magyar, după întrevederea pe care a avut-o cu Zelenski la Bruxelles. Potrivit Reuters, șeful guvernului de la Budapesta s-a declarat dispus să accepte tranzitul cerealelor ucrainene, cu condiția ca acestea să nu fie comercializate pe piața maghiară.

Zelenski a propus inclusiv transportarea porumbului în vagoane feroviare sigilate către Europa Occidentală, după modelul coridoarelor utilizate la începutul invaziei rusești din 2022. Premierul ungar a precizat că nu vede obstacole atât timp cât marfa doar traversează teritoriul Ungariei.

Miza este mare pentru economia ucraineană. Ucraina se numără printre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui, iar aproximativ 90% din exporturile acestor produse sunt transportate în mod obișnuit pe cale maritimă. Intensificarea atacurilor rusești a redus drastic capacitatea porturilor ucrainene de a expedia mărfurile către piețele externe.

În acest context, Republica Moldova ar putea avea un rol important în reorganizarea fluxurilor comerciale. Încă în luna august, Reuters relata că autoritățile de la Kiev și Chișinău discutau posibilitatea transportării cerealelor ucrainene pe calea ferată prin Moldova, cu destinația portul Constanța din România.

Potrivit informațiilor publicate atunci, partea ucraineană a solicitat o reducere de 50% a tarifului feroviar pentru tranzitul cerealelor. În schimb, reprezentanții Căii Ferate din Moldova au cerut garanții privind volumele de marfă care urmau să fie transportate, pentru a asigura viabilitatea economică a coridorului.

Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, estima că un asemenea coridor ar putea transporta aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual. Calculele ucrainene indicau că ruta ar putea prelua până la 10% din exporturile agricole ale țării.

Pentru Republica Moldova, tranzitul cerealelor ar putea reprezenta o sursă suplimentară de venituri pentru infrastructura feroviară, afectată de dificultăți financiare și de necesitatea unor investiții considerabile în modernizare.

Premierul Vasile Tofan declara anterior, potrivit Reuters, că Moldova nu ar trebui să rateze oportunitatea de a obține milioane de euro din transportul cerealelor ucrainene. Totodată, acesta respingea temerile unor organizații agricole privind efectele negative asupra producătorilor locali.

Cu toate acestea, reluarea tranzitului la scară largă ridică întrebări privind capacitatea infrastructurii feroviare moldovenești, tarifele de transport și eventualele efecte asupra pieței interne a cerealelor. Tranzitul către alte destinații nu înseamnă automat importul produselor pe piața Republicii Moldova, însă fermierii ar putea resimți indirect schimbările de preț și concurența pe piețele regionale.

Situația este complicată și de perspectivele slabe ale recoltei europene. Potrivit estimărilor Comisiei Europene de la sfârșitul lunii august, producția de porumb a Uniunii Europene ar urma să ajungă în 2026 la numai 50,1 milioane de tone, unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimele două decenii.

Cantitatea este cu aproximativ 20% mai mică decât media ultimilor trei ani, după ce seceta și temperaturile extreme au afectat puternic culturile din Franța și Ungaria.

Această situație ar putea crea oportunități pentru exportatorii ucraineni, dar și pentru producătorii moldoveni, în condițiile unei cereri europene mai mari pentru cereale. Pe de altă parte, costurile logistice și riscurile de securitate din regiunea Mării Negre continuă să influențeze competitivitatea exporturilor.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape fiecare al treilea locuitor al Republicii Moldova trăiește sub pragul sărăciei absolute, iar în mediul rural riscul de sărăcie monetară este de peste trei ori mai mare decât în orașe. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, care a analizat situația din Republica Moldova în contextul unui clasament european privind riscul de sărăcie și excluziune socială.

Potrivit datelor publicate de Parlamentul European, 21% din populația Uniunii Europene, adică fiecare al cincilea cetățean, este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. Cele mai vulnerabile state sunt Bulgaria, unde indicatorul ajunge la 29%, Grecia – 28% și România – 27%. La polul opus se situează Cehia, cu 12%, și Polonia, cu 15%.

În Republica Moldova, situația este complicată, însă statisticile naționale nu permit deocamdată o comparație directă cu cele europene.

Conform calculelor experimentale ale Biroului Național de Statistică pentru anul 2025, 22,1% din populația țării se află în risc de sărăcie monetară. Diferențele dintre sat și oraș sunt uriașe: în mediul rural, indicatorul ajunge la 32,9%, în timp ce în mediul urban este de numai 9,8%. Astfel, riscul de sărăcie monetară în sate este de aproximativ 3,4 ori mai mare decât în orașe.

Și mai îngrijorătoare este rata sărăciei absolute, care a ajuns la 31,1%. Aceasta înseamnă că aproape unul din trei locuitori ai Republicii Moldova are un nivel al consumului inferior pragului național al sărăciei.

Un alt indicator, sărăcia multidimensională, afectează 27,4% din populație. Spre deosebire de sărăcia monetară, acesta reflectă lipsurile simultane în mai multe domenii esențiale pentru un trai decent.

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează însă că cifrele trebuie interpretate cu prudență. Indicatorul european AROPE măsoară nu doar riscul de sărăcie monetară, ci și lipsurile materiale și sociale severe, precum și intensitatea foarte redusă a muncii în gospodării.

În schimb, indicatorul de 22,1% calculat pentru Republica Moldova reflectă exclusiv riscul de sărăcie monetară, raportat la venitul median național.

Prin urmare, faptul că Moldova înregistrează 22,1%, iar media europeană este de 21%, nu înseamnă că nivelul sărăciei și excluziunii sociale este aproape identic.

Potrivit lui Ioniță, indicatorii disponibili sugerează că Republica Moldova s-ar putea situa în grupul statelor europene cu cele mai mari probleme de sărăcie, alături de Bulgaria, Grecia și România. Totuși, această apreciere nu reprezintă un clasament statistic oficial.

O comparație mai riguroasă va deveni posibilă odată cu implementarea, începând din 2027, a cercetării statistice EU-SILC, armonizată cu metodologia Uniunii Europene.

„Pentru că, înainte de a combate sărăcia, trebuie să știm să o măsurăm corect”, a concluzionat economistul Veaceslav Ioniță.