„FMI este pompierul, nu banca de credite”. Tofan explică de ce Moldova nu mai cere bani

Republica Moldova ar putea avea un nou program de cooperare cu Fondul Monetar Internațional (FMI), însă, cel puțin în prima etapă, acesta nu va presupune acordarea unor credite. Premierul Vasile Tofan a declarat, în cadrul emisiunii „На грани” de la Exclusiv TV, că autoritățile nu intenționează deocamdată să solicite finanțare de la FMI, deși consideră utilă continuarea colaborării cu instituția.

Declarațiile vin în contextul în care Republica Moldova a ratat aproximativ 170 de milioane de dolari din programul precedent.

„Există două tipuri de programe cu FMI: cu bani și fără bani. În prezent nu avem un program, iar misiunea FMI vine pentru a examina posibilitatea lansării unuia nou. Însă, în etapa inițială, acesta va fi fără finanțare”, a explicat premierul.

Potrivit lui Tofan, Guvernul nu consideră că Republica Moldova se află, în prezent, într-o situație care să impună solicitarea urgentă a unor credite de la Fondul Monetar Internațional. Totuși, șeful Executivului recunoaște că situația economică rămâne complicată.

„Pentru a obține bani de la FMI trebuie să justificăm faptul că ne aflăm într-o situație de criză și că avem nevoie urgentă de aceste credite. Deocamdată nu examinăm posibilitatea obținerii unor tranșe, dar vedem utilitatea unui program cu FMI, deoarece acesta disciplinează țările”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat instituția financiară internațională cu un pompier care intervine în situații de urgență, explicând că rolul FMI este diferit de cel al Băncii Mondiale, care acordă împrumuturi pentru dezvoltare.

„FMI nu este un birou de creditare și nici Banca Mondială, care oferă împrumuturi pentru dezvoltare. FMI este un pompier. Intervine atunci când există o criză bugetară, o criză a contului curent sau când trebuie stins urgent un incendiu”, a explicat șeful Guvernului.

Vasile Tofan nu exclude complet posibilitatea unui nou acord care să includă și o componentă financiară, însă susține că, ținând cont de procedurile instituției, o asemenea înțelegere ar putea deveni posibilă cel mai devreme în a doua jumătate a anului 2027.

„Deocamdată nu pornim de la premisa că vom avea nevoie de un program cu componentă financiară. Chiar dacă va exista unul, înțelegând cum funcționează procesele în cadrul FMI, cel mai probabil acest lucru se va întâmpla abia în a doua jumătate a anului viitor”, a precizat premierul.

Republica Moldova a rămas fără un program activ de finanțare cu FMI după expirarea, la 19 octombrie 2025, a acordurilor susținute prin mecanismele ECF, EFF și RSF. Ultimele două evaluări ale programului principal nu au mai fost finalizate, astfel că țara nu a putut accesa integral finanțarea convenită.

Potrivit raportului FMI publicat în martie 2026, blocajele au fost provocate de progresele insuficiente în îndeplinirea unor angajamente fiscale, reformarea administrației publice și combaterea corupției la nivel înalt. Instituția a constatat că, deși autoritățile au respectat în mare parte țintele macroeconomice, implementarea reformelor structurale a încetinit spre finalul programului.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Internațional Chișinău își consolidează rolul de principal punct de plecare pentru turiștii ucraineni care călătoresc cu avionul prin intermediul operatorului Join UP! Ucraina. În sezonul mai–septembrie 2026, peste jumătate dintre plecările aeriene organizate de companie au avut loc de pe aeroportul din capitala Republicii Moldova, potrivit datelor publicate de revista ucraineană New Voice.

Chișinăul și-a păstrat poziția dominantă în logistica turistică a operatorului ucrainean, în condițiile în care alte aeroporturi din regiune au pierdut teren. Ponderea aeroportului Rzeszów din Polonia s-a redus de la 12% la 6,7%, iar cea a aeroportului din Varșovia a coborât de la 5% la 2,3%.

Datele arată că Republica Moldova continuă să joace un rol important în asigurarea conectivității aeriene pentru cetățenii ucraineni, pe fondul restricțiilor asupra aviației civile din Ucraina, impuse după declanșarea invaziei ruse în februarie 2022.

Potrivit Join UP! Ucraina, în perioada mai–septembrie 2026, peste 210.000 de turiști au apelat la serviciile companiei. Prețul mediu al unui pachet turistic în străinătate a crescut cu 8,6% și a ajuns la 620 de euro pentru o persoană, pe fondul scumpirii combustibilului pentru aviație și al introducerii unor suprataxe asociate conflictului din Orientul Mijlociu.

Turcia a devenit principala destinație turistică a clienților Join UP și a depășit Egiptul, care ocupase primul loc în sezonul precedent. Printre cele mai solicitate destinații s-au numărat și Grecia, Bulgaria și Spania.

Cererea pentru vacanțe a atins un vârf în luna iulie, când peste 50.000 de turiști au apelat la serviciile operatorului. Compania a remarcat totodată o schimbare a comportamentului clienților, care au început să rezerve vacanțele mai aproape de data plecării, în încercarea de a beneficia de reduceri și de a evita incertitudinile legate de transport.

O altă problemă a fost reprezentată de întârzierile trenurilor din Ucraina, provocate de riscurile de securitate. Pentru a evita pierderea zborurilor, turiștii au apelat tot mai frecvent la transportul organizat cu autobuzul.

În total, peste 26.000 de persoane au utilizat tururile cu autocarul oferite de companie, cu plecări din Kiev, Liov, Zaporojie, Harkov și Ujhorod.

Potrivit datelor autorităților aeronautice din Republica Moldova, aeroportul din Chișinău a înregistrat 761.886 de pasageri în septembrie 2026, cu 17,9% mai mult decât în aceeași lună a anului precedent. Antalya și Istanbul s-au numărat printre destinațiile cu cel mai mare trafic.